Live. Love. Learn. Cook. Repeat
Titlu: „Splendida cetate a celor o mie de sori” (A Thousand Splendid Suns) Autor: Khaled Hosseini Anul apariţiei: 2007 După ce am citit „Vânătorii de zmeie”, mai exact după ce am devorat fiecare pagină, mi se părea evident să citesc şi o altă carte scrisă de acelaşi autor. Mi-a mai rămas „Şi […] Citește mai mult…
Titlu: „Tatăl celuilalt copil” (Pedar-e aan digari) Autori: Parinoush Saniee Anul apariţiei: 2004 Autorul ni-l prezintă de Shahaab, un copil de 4 ani, care nu vorbeşte. Nimeni nu ştie exact de ce. Shahaab este protejatul mamei. Sub protecţia ei nu-şi dă seama de faptul că este diferit şi trăieşte […] Citește mai mult…
Acum 9 luni vă povesteam că ne vom întoarce în România după 5 ani ai mei de Luxembourg şi 14 ai soţului. Mi-am dorit să mă întorc de când am venit aici. Nu îmi doream să mă întorc de cât de rău îmi mergea, ci pentru că îmi era dor în permanenţă de casă, de familie, de […] Citește mai mult…
Ne-am cunoscut la sfârşitul lui iulie 2011. Când l-am văzut am simţit fiorul ăla care te fulgeră din creştet până în tălpi. Dacă aşa se simte dragostea la prima vedere, atunci asta a fost. Nu am dat relaţiei noastre nici măcar o şansă. El era stabilit în Luxemburg de 10 ani, eu […] Citește mai mult…
Dimineţile cele mai faine încep cu râsete. Râsetele şi porţiile de iubăreală îmi dau energie pentru o zi întreagă. Bine, eu oricum mă trezesc relativ energică. Sunt foarte vioaie de dimineaţă. Dupămasa pe la 5 mi-ar trebui câte un shot de cofeină direct în venă, dar are grija fiica să mă menţină trează cu […] Citește mai mult…
Mai avem 3 luni şi aproape o săptămână până ne punem bagajele pe pământ românesc, acasă la Cluj. De această dată, nu ne vor strânge cu uşa zilele şi nici nu ne vor ticăi ceasurile obsesiv până la momentul împachetării. Noi zicem că despachetăm pentru totdeauna. N-am luat hotărârea peste noaptea, ci am pus […] Citește mai mult…
În prag de sărbători îmi aduc mereu aminte de mama. În nopțile care precedau sărbătorile casa mirosea a prăjituri. Le făcea noaptea pentru că lucra în ture. De la spital nu își putea lua liber chiar când ar fi vrut ea. La fiecare sărbătoare aveam mâncare pentru tot blocul. Când am mai crescut i-am […] Citește mai mult…
Mă întristează mamele care duc totul în cârcă: copil, casă, masă, chiar job şi pe toate celelalte care sunt pe lângă. Trebuie să fie dureros să nu poţi face echipă cu cel căruia îi porţi numele, să fii mai degrabă slugă decât partener, să treacă anii şi să-ţi dai seama că ai uitat de tine. […] Citește mai mult…
M-am tot gândit dacă să scriu sau nu articolul ăsta. E ca şi cum mi-aş pune sufletul pe tapet când nici mie nu-mi vine încă să cred că planurile de întoarcere sunt ale noastre. Eu sunt plecată de 5 ani, iar al meu soţ de 15 dintre care ultimii 13 ani i-a petrecut […] Citește mai mult…
Cred cu tarie ca viata asta este un sir lung de compromisuri. Exista momente cheie marcate de-un ciocan si-o nicovala de care atarna intrebarea: „ce sa aleg?”. N-ar fi rau daca dilemele astea s-ar rezuma la alegeri simple, daca sa aleg pantofii negri sau pe cei rosii ori rochia albastra in locul celei galbene. […] Citește mai mult…