Copiii noștri cresc prea repede. Timpul trece cu o viteză amețitoare. Îmi este greu să cred că fetița mea va merge la școală peste câteva luni. Nu știu unde au zburat anii, dar mă bucur că ne-au permis să adunăm multe momente frumoase împreună. Îmi este frică să nu uit privirea ei inocentă, primele gesturi, […] Citește mai mult…
Antonia vorbeste
Curiozități la ceas de seară. Despre bebelușii din burtică.
Ea: Mami, când ai un bebe în burtică trebuie să mănânci ce are bebele nevoie să mănânce, nu? Eu: Da, oarecum! Ea: După ce naști ai voie să mănânci ce vrei, așa-i? Eu: Da! Oare de ce mă întreabă toate astea?! Ea: Dar nu ai voie să bei vin când ai un bebeluș […] Citește mai mult…
Despre copii și soț, la 4 ani
Antonia este într-o perioadă cu multe de ce-uri, întrebări existențiale și conexiuni de toate felurile. De multe ori, mi-ar plăcea să țin minte toate perlele pe care le scoate, toate lucrurile cu care ne uimește când le rostește și să le salvez undeva, dar, fiind atât de multe, nu am cum să le rețin […] Citește mai mult…
Copiii vor să ne știe fericiți
Sunt clipe în care în mine se bat doi oameni: cel care este agitat, pe repede înainte, care începe să se enerveze atunci când copilul refuză mâncarea ori ceasul trece de ora 20:30 și ne prinde și încă la masă și omul care spune “Lasă, trece. Nu-i moarte de om că x, y, z […] Citește mai mult…
Cine vorbește (cel) mai mult la noi în casă?
Pentru cei care mă cunosc, nu este un secret că vorbesc (destul) de mult. Soțul ar zice foarte mult, dar eu sunt mai blândă cu mine (cineva trebuie să fie, nu? 🙂 ). E blând și el, că nu spune că vorbesc mult și prost, doar mult. Eu mai spun că sunt caracteristicile […] Citește mai mult…
Te iubesc când vreau eu
Cam aşa se întâmplă în relaţia noastră … a mea cu fiică-mea. Eu îi fac declaraţii zilnice, aş strânge-o în braţe şi aş umple-o de sărutări non-stop. Dar ea nu vrea. Adică vrea, dar numai când vrea ea. Relaţia noastră este un fel „te iubesc de nu mai pot, dar când vreau eu şi […] Citește mai mult…
Discuția despre viitoarea surioară
În ultimele 4-5 luni, în anturajul noastru, s-au născut vreo 5 bebeluși. Doi dintre bebeluși sunt frățiorii a două prietene de-ale fetiței noastre. Aceste nașteri i-au dat de gândit. A tot pus ea întrebări despre bebeluși, dar nu din punctul de vedere al unei surori mai mari. Era curioasă cum a fost ea când […] Citește mai mult…
De ce nu suntem noi Moş Crăciun?
Zilele trecute povesteam cu Antonia despre Crăciun. Îi spuneam că, în curând, va trebui să îi scriem Moşului, să ştie ce ne dorim să ne aducă şi poate, cu puţin noroc, ne va lăsa sub brad fix lucrurile pe care i le-am cerut. Antonia m-a întrebat: – Mami, de ce nu suntem noi Moş […] Citește mai mult…
Atenție! Copil la shopping
Antonia a hotărât că are nevoie de o nouă pereche de papuci de casă. Eu: Antonia, te rog să îți iei șoriceii (papucii de casă nepurtați de vreo 3-4 luni) în picioare. E destul de rece. Ea: Nu tiu unde sunt. Eu: La locul lor, în dulap. Ea: Nu viau. Eu: Ce […] Citește mai mult…
Lecția supărării
Cu două săptămâni în urmă, una dintre seri a fost mai agitată. Soțul meu era în pat, bolnav, eu aveam încă lucruri de rezolvat după culcarea copilei (în ultima vreme, el o culcă mai des decât mine), minutele galopau și eu mai aveam de spălat copilul, de citit povestea, de adormit copilul şi să […] Citește mai mult…