Sarcinile casnice pot fi distractive. Să-i implicăm şi pe copii.

Joaca nu înseamnă doar jucării. Activităţile zilnice se pot transforma în jocuri amuzante pentru copii. Astfel, copiii învaţă ce trebuie să facă pentru a avea grijă de ei, de casă şi de întreaga familie. Eu sunt pe principiul că fiecare membru al familiei ar trebui să contribuie la treburile casnice, în funcţie de vârstă. Despre asta am mai scris aici, pe când fetiţa mea avea 2 ani.

Ne dorim ca puii noştri de astăzi să fie adulţii independenţi şi responsabili de mâine. Din punctul meu de vedere, lecţia responsabilităţii se învaţă din copilăria timpurie, nu la vârsta maturităţii. Poate că acest cuvânt, „responsabilitate”, îl asociaţi cu viaţa de adult. Poate sună prea formal, dur atunci când este pus în acelaşi context cu un copil, însă aceste responsabilităţi despre care vreau să vă vorbesc în acest articol, pot deveni jocuri amuzante pentru cei mici. Învaţă şi se joacă în acelaşi timp. 🙂

Ce învaţă copiii implicaţi în treburile casnice/activităţile zilnice? 

♦ dobândesc noi abilităţi care le vor folosi în viaţa de adult: să-şi prepare mâncarea, să-şi ţină spaţiul curat şi organizat, etc.

♦ experimentează abilităţi care ţin de relaţiile cu cei din jur: comunicarea clară, negocierea, cooperarea, munca în echipă.

♦ îi ajută să se simtă competenţi şi responsabili – în general, copiii sunt dornici să ajute. Astfel, o sarcină îndeplinită le va aduce satisfacţie şi încredere în sine.

♦ petrec timp în familie – văd că există şi alte modalităţi de a petrece timp împreună, că sarcinile casnice pot fi amuzante, nu o corvoadă. Depinde de noi, părinţii, ce mesaj alegem să le transmitem.

Cum îi motivăm pe copii să se implice în treburile casnice?

În general, copiii sunt bucuroşi să ajute, dar nu sunt toţi la fel, aşa cum nici noi, adulţii, nu suntem identici. Probabil că entuziasmul legat de implicarea în aceste activităţi zilnice se estompează cu vârsta. Ce facem pentru a-i motiva pe copii să contribuie la treburile casnice?

◊ Ne asigurăm că sarcina primită este adaptată vârstei, corect şi clar comunicată. O sarcină prea grea poate să îl frustreze pe copil. La fel se întâmplă şi dacă îi lipsesc explicaţiile. Îi explicăm şi îi arătăm ce trebuie să facă.

◊ Să-i dăm opţiunea să aleagă. Îi prezentăm sarcinile care sunt de îndeplinit şi îl lăsăm să aleagă ce preferă să facă.

◊ Mesajul pe care îl transmitem. Dacă noi îi prezentăm sarcina pe fugă, fără chef, sleiţi de puteri, ca pe o corvoadă, fix aşa o va percepe şi copilul. Prin răbdare, calm, inventivitate şi un strop de umor este mai probabil să atragem cooperarea copilului. Să alegem să-i prezentăm sarcinile casnice ca pe o metodă de a descoperi ori de a învăţa ceva.

◊ Ne jucăm. Când spuneam de inventivitate, mă gândeam la jocurile pe care le putem crea în jurul sarcinilor casnice. De exemplu, cine împachetează/pune şosetele mai repede la loc, cine ţinteşte mai bine coşul de rufe, etc.

◊ Atmosfera. Ce ziceţi de muzică şi dans în timp ce ştergeţi praful? Este mai amuzant decât în linişte deplină.

◊ O activitate de familie. Faceţi ca sarcinile casnice să fie o activitate de familie, împreună, ca o echipă, nu separat, fiecare în colţul lui.

◊ Încurajări şi recompense. Încurajările îi motivează pe cei mici şi îi fac să simtă că munca lor este valoroasă. De câte ori Antonia mă ajută în casă, când terminăm treaba nu mai aşteaptă să primească cuvinte de laudă, ci îmi spune entuziasmată: „Am făcut o tleabă excelentă. Îi sunt de maie ajutoh la mami”. Îmi creşte sufletul când o văd atât de mulţumită de treaba pe care o face. Cât despre recompense, bani, dulciuri ori ieşiri, de exemplu, nu sunt de acord cu ele. Pe mine nu mă recompensează nimeni că-mi fac treaba în casă. Face parte din atribuţiile mele, ale noastre ca familie. În schimb, când treaba e gata, ne putem juca un joc de rol, ca o decernare de titluri („cel mai de preţ ajutor”, „marele ajutor”, etc) la care să oferim câte un sticker de lipit în piept, de exemplu.

◊ Fără critici. La polul opus al încurajărilor sunt criticile. Degeaba vom critica un copil că nu a făcut bine x lucru. Data viitoare nu-şi va mai dori să-l facă. De exemplu, Antonia nu are încă dexteritatea necesară să împacheteze hainele perfect şi şi-a dat singură seama de asta. Mi-a spus că nu o face la fel de bine ca mine. Eu i-am spus că, pe măsură ce exersează, ce creşte şi se dezvoltă, va reuşi să le împacheteze poate şi mai bine decât mine. Scopul principal este să încerce.

Sarcini casnice/activităţi zilnice potrivite copiilor cu vârste între 3 şi 5 ani 

Mai jos, fac o listă cu activităţile în care am ales să-mi implic fetiţa (3 ani şi 8 luni).

♦ Mă ajută să prepar mâncarea – la micul dejun ajută aproape în fiecare dimineaţă. Activităţile care se desfăşoară în bucătărie sunt preferatele ei.

♦ Pune/strânge masa.

♦ Şterge când varsă ceva.

♦ Şterge praful şi faianţa.

♦ Şterge cu mopul pe jos – se lasă cu plâns dacă nu o las. :)) Avem un mop căruia îi putem micşora coada, numai bună pentru înălţimea ei.

♦ Aspiră firimiturile cu aspiratorul de mână.

♦ Pune hainele murdare în coş.

♦ Pune hainele murdare în maşina de spălat, setează programul de spălare şi o porneşte.

♦ Mă ajută să strâng hainele, să le împachetez şi să le pun în dulap.

♦ Setează programul de spălare şi porneşte maşina de spălat vase.

♦ Îşi adună cărţile şi jucăriile.

♦ Îşi curăţă pantofii.

♦ Udă florile.

♦ La cumpărături, cântăreşte fructele şi legumele, dă cardul la casă şi apasă pe tasta verde, un ritual pe care e musai să-l respectăm. 🙂

♦ Ajută la aranjarea cumpărăturilor.

Bineînţeles, toate aceste activităţi le face cu mine sau cu tatăl ei. Lista de mai sus nu este scrisă din dorinţa de laudă, cu înţelesul „câte poate face copilul meu”, ci sunt câteva idei de treburi casnice în care îi puteţi implica pe cei mici dacă nu aţi făcut-o încă. Ştiu că timpul nu-i tocmai în favoarea noastră, că uneori muncim şi după copil, dar dacă nu le dăm şansa să facă, să încerce, nu vor învăţa niciodată. Va fi cam târziu să le spunem la vârsta adolescenţei „eşti dezordonat”, „nu faci nimic în casă”, etc.

Voi vă implicaţi copiii în activităţile de zi cu zi? Ce faceţi împreună şi ce metode aveţi pentru a-i face să coopereze? 🙂

Dacă găsiţi pe blog articole interesante de citit, nu le ţineţi doar pentru voi :), daţi like paginii de Facebook şi/sau abonaţi-vă la newsletter-ul blogului pentru a nu pierde ultimele articole. Încerc să fiu prezentă şi pe Pinterest şi Instagram.