Titlu: „Terapie 1 la 1 cu sinele tău”
Autor: Psiholog Dr. Raluca Anton
Editura Bookzone
Nr. de pagini: 301
În această carte, Raluca Anton, așa cum spune chiar ea, încă de la începutul cărții, își dorește să-i ofere cititorului o structură a felului în care se întâmplă lucrurile în interiorul lui. Scopul cărții este acela de a te invita la o introspecție ghidată, însă nu ține locul demersului terapeutic, efectuat în prezența unui terapeut. Raluca Anton își dorește să aducă mai multă claritate felului în care se întâmplă lucrurile în mintea noastră.
Cartea mea este plină de sublinieri, de idei pe care le știam și mi le-am împrospătat, idei care merită reamintite, dar, de-a lungul lecturii, am avut și momente „aha” care au adus mai multă lumină și claritate. Ce mi-a plăcut mult la această carte este limbajul folosit, simplu, pe înțelesul tuturor. Mai mult decât atât, mi-a mers la suflet deschiderea Ralucăi Anton, faptul că a inserat de-a lungul cărții exemple personale și că a folosit un ton prietenesc și empatic, deloc superior. Este cumva reconfortant să știi (direct din gura lor) că nici psihologilor nu le ies lucrurile ca la carte. 🙂 Exemplele din sesiunile de terapie și exercițiile practice pe care autoarea le propune în carte au rolul de a susține teoria, de a o înțelege ceva mai bine și de a servi ca ghidaj în introspecția fiecăruia dintre noi.
Cum vă spuneam, am foarte multe sublinieri și îmi este imposibil să redau aici toate notițele, dar încerc să pun mai jos structura cărții, subiectul principal al fiecărui capitol și 1-2 idei de ținut minte pentru fiecare secțiune în parte.
Structura cărții
Primul capitol („Totul începe de la o poveste …”) se concentrează pe povestea noastră și a familiei noastre, susținând ideea că fiecare dintre noi vine pe lumea aceasta continuând o poveste.
- O mare parte din lucrurile pe care noi le facem acum, la vârsta adultă, sunt, de fapt, modelate în copilărie în relație cu părinții noștri, cu oamenii cu care am crescut.
- Pentru ca un eveniment să devină traumatic regula este să nu fi existat în timpul acestuia sau după acesta conținere emoțională din partea unui adult. Trauma nu este neapărat despre evenimentul în sine, cât despre răspunsul sistemului nervos la eveniment.
- Pe cale scrisă, vorbită, prin mesajele care călătoresc dintr-o generație în alta, noi putem fi impactați de evenimentele traumatice prin care au trecut generațiile anterioare nouă.
- Sănătatea noastră emoțională depinde de sens și semnificație. Astfel, este important să ne orientăm atenția pe trecutul nostru, pe istoria noastră personală, pentru a putea înțelege felul în care mintea noastră procesează prezentul și se pregătește pentru viitor.
♦♦♦
Al 2-lea capitol („Gândește-te la ce te gândești!”) este despre gândurile pe care le avem despre noi, nu neapărat care reflectă realitatea, despre mecanismele mentale (credințe centrale, credințe inferențiale, credințe condiționale, credințe instrumentale) pe care le-am deprins din relațiile cu cei apropiați nouă și cum ne influențează ele în luarea deciziilor.
„Gândurile noastre, mai ales cele pe care le repetăm foarte frecvent, prind valoare de adevăr și devin certitudini. Aceste certitudini potențează starea emoțională și ele apar pentru că avem atât de mare nevoie de sens și de control.”
♦♦♦
Al 3-lea capitol („Experiența simțită a vieții”) este despre a conștientiza cât de important este corpul în tot ce înseamnă procesarea poveștilor emoționale și cât de important este să-l ascultăm și să-i împlinim nevoile.
- „Conștientizarea senzațiilor corporale este critică pentru modificarea tiparelor de stres și a stărilor emoționale.”
- „Un element central al demersului terapeutic este acela de a descoperi care sunt resursele pe care un client le poate activa pentru a putea gestiona un conținut emoțional negativ. (…) În același loc unde există suferință, există și bucurie, în același loc unde există stres, există și relaxare.”
„Reamintește-ți să îți încarci bateriile corpului cât de des poți, pentru că aceasta este una dintre cele mai sănătoase metode de prevenție când vine vorba de sănătatea mintală.”
♦♦♦
În cel de-al 4-lea capitol („Despre haos și însuflețire”) accentul este pus pe emoții (intensitatea și frecvența lor, corelații între categorii de emoții și intensitatea, repetitivitatea lor și contexte de viață), pe cât de complecși suntem din punct de vedere emoțional și mental.
- Când ne gândim la emoțiile noastre, pentru mai multă claritate să folosim acronimul RAIN – Recunoaște, Acceptă, Investighează, Nu îți atribui, unde „nu îți atribui” se referă la faptul să nu ne definim prin prisma emoțiilor noastre.
- „Numește pentru a îmblânzi – numim emoțiile pentru că se pare că, atunci când facem acest lucru, și creierul nostru înțelege mai bine ceea ce se întâmplă și reușește mult mai eficient să își aleagă resursele de care are nevoie pentru a gestiona o emoție.”
„Emoțiile nu sunt bune sau rele, ele doar sunt și ne ajută sau ne împiedică din a obține ceea ce ne dorim.”
♦♦♦
Al 5-lea capitol („… Iar Pavlov a continuat să îi ducă de mâncare câinelui și după ce acesta nu a mai fost”) este despre schimbare, despre comportamente noi, despre a face lucrurile în mod diferit.
- Pentru ca un comportament să devină permanent, el are nevoie de 2 elemente importante: de un antecedent (să se întâmple ceva) și de o consecință. Adică, noi nu vom face nimic dacă nu avem un motiv pentru acel comportament și nu îl vom menține dacă nu avem o consecință, o recompensă. Salturile extreme din punct de vedere comportamental și emoțional nu pot fi susținute constant, cu rezultate pe termen lung.
„Pentru a crește și a mă dezvolta este nevoie să mă expun constant disconfortului. Nimeni niciodată nu s-a dezvoltat în confort.”
♦♦♦
Capitolul al 6-lea („Ce vezi dincolo de imaginea care se reflectă în oglindă?”) este despre imaginea de sine, despre acceptare, respect, încredere, cât și ce credem că merităm, cât și cum avem grijă de noi și despre relațiile în care putem obține vindecare.
- „Imaginea de sine este un mod de a gândi, de a simți și de a ne comporta care implică faptul că ne acceptăm, ne respectăm, avem încredere în cine suntem. Atunci când putem ajunge la această acceptare a propriei persoane, atât punctele de forță, cât și slăbiciunile pot duce o viață coerentă în mintea noastră.”
- „Când căutăm validări exterioare pentru propria persoană, acest comportament de a cere asigurări din exterior ar putea deveni unul repetitiv, automat, și ajungem astfel să pierdem, de fapt, esența a ceea ce înseamnă să ne apreciem pentru ceea ce suntem, în adevăratul sens al cuvântului.”
Relațiile în care găsim suport și nu neapărat validare, care ne susțin demersul de a ne cunoaște și accepta pe noi înșine reprezintă un element important pentru a ne construi o imagine de sine eficientă.
♦♦♦
Capitol al 7-lea („A construi conținutul care să susțină creșterea”) este despre nevoi, cum ni le cunoaștem și cum ni le exprimăm.
- „Nevoile noastre compun conținutul care ne poate susține creșterea.”
Reprimarea emoțiilor nu înseamnă că ele nu mai există sau că nu se manifestă în diferite contexte. Este important de amintit modul în care aceste nevoi sunt exprimate la vârsta adultă.
♦♦♦
Capitolul al 8-lea („Un fel de rămas-bun”) este dedicat concluziilor. Ni se amintește că secțiunile cărții se întrepătrund, depind unele de altele, sunt interconectate.
„Niciodată nu vom avea un întreg perfect pentru că noi suntem într-o continuă mișcare în spațiul vieții noastre, iar asta înseamnă că tot ce am scris în acest material merită revizuit cu fiecare etapă prin care fiecare dintre noi trecem, nefiind stabili în timp și fiecare etapă aducând la lumină noi moduri de a ne uita la noi înșine. Sau, altfel spus, noi oportunități de a ne cunoaște pe noi înșine.”
Alte cărți de dezvoltarea personală și psihologie:
- Psihologia fricii. Temeri, angoase și fobii
- Curajul de a fi vulnerabil
- Gândește ca un călugăr
- Imperfecți, liberi și fericiți
Dacă găsiţi pe blog articole interesante de citit, nu le ţineţi doar pentru voi :), daţi like paginii de Facebook şi/sau abonaţi-vă la newsletter-ul blogului pentru a nu pierde ultimele articole. Încerc să fiu prezentă şi pe Pinterest şi Instagram.