În această săptămână, Antonia urmează să predea la școală primul ei proiect individual. Marchez aici premiera și profit de ocazie să deschid un nou subiect de discuție cu voi. Cât ne ghidăm copiii în proiectele pe care le au de făcut pentru școală și cât facem munca în locul lor?
La 7-8 ani copiii nu pot realiza 100% singuri un astfel de proiect și au nevoie de implicarea părinților. Totuși, cred că este o mare diferență între ajutorul pe care îl oferim copiilor și a face lucrurile în locul lor.
Vreau să vă povestesc cum ne-am organizat noi pentru proiectul Antoniei, cu ce am contribuit eu și ce a făcut Antonia.
Cu ce am contribuit eu vs. ce a făcut Antonia
→ M-am asigurat că Antonia înțelege cerințele pentru realizarea proiectului. Învățătoarea ei ne-a trimis cerințele și un scurt chestionar pe care copiii trebuiau să-l facă la finalizarea proiectului pentru a se asigura că au respectat toate cerințele. Proiectul putea să fie tip planșă sau machetă. Indiferent de opțiune, prezentarea vizuală trebuia să conțină propoziții scurte, să aibă imagini sugestive, scrisul să fie lizibil și informațiile corecte și să fie inclusă o personalitate emblematică pentru tematica aleasă.
♥ Antonia a ales subiectul. Tematica generală a proiectului a fost „Sportul preferat”. Cum era de așteptat, Antonia ales ca proiectul ei să fie despre dansul modern (merge la cursuri de dans).
♦ Am întrebat-o cum vede proiectul pus pe planșă, cum își imaginează că ar trebui să îl realizeze, să arate (aveam 2 exemple de proiect în mailul trimis de învățătoare) și am venit cu idei care să o ajute în acest sens.
♥ Am făcut partea de research online, cu Antonia lângă mine, și am încurajat-o să stabilească ce informații consideră că sunt relevante pentru proiect, implicit pentru prezentare. Pe lângă partea vizuală, o parte importantă a acestui proiect este prezentarea pe care copiii trebuie să o susțină în fața colegilor lor.
♦ Imaginile le-am căutat tot împreună și Antonia a avut, bineînțeles, ultimul cuvânt. Am ales mai multe imagini și ea a făcut selecția finală.
♥ Pentru a o ajuta la aranjarea în pagină și la structurarea informațiilor din punct de vedere vizual, i-am propus să facem un plan în Canva. Acest plan i-a servit drept ghidaj pentru realizarea proiectului. Astfel, cu acest punct de pornire, i-a fost mai ușor să își organizeze informațiile și să aibă o idee despre rezultatul final.
♦ I-am sugerat să scrie textul pe fâșii de hârtie și nu direct pe planșă, așa cum plănuia ea inițial. Bineînțeles, fiecare idee i-am explicat-o, să înțeleagă logica din spatele ei. În acest caz, în mod evident, ar fi fost mult mai greu să șteargă dacă ar fi scris direct pe planșă și dacă s-ar fi întâmplat să greșească. Am ajutat-o să decupeze fâșiile de hârtie pentru text și i-am trasat linii pe ele pentru a-i fi mai ușor să scrie la aceeași dimensiune.
♥ Am contribuit la textul prezentării pe care urmează să o susțină în fața colegilor.
♦ În rest, munca îi aparține în totalitate: scris, decupat, lipit, învățat.
Am spart gheața în materie de proiecte! 🙂 A fost o experiență care ne-a plăcut amândurora!
Sunt foarte mândră de răbdarea și de implicarea de care Antonia a dat dovadă. Cea mai mare bucurie a mea a fost mulțumirea ei în momentul în care a finalizat proiectul și a văzut rezultatul final. A fost foarte încântată!
De ce cred că este important să fim ghizi, nu executanți
Ce ar învăța copiii noștri dacă am face lucrurile în locul lor? Mereu am considerat că, indiferent de vârstă, copiii trebuie să aibă propriile lor experiențe (adaptate vârstei, bineînțeles). Au de învățat din fiecare reușită pe care o au și din fiecare greșeală pe care o fac. Chiar cred că greșeala este o oportunitate de învățare!
În ceea ce ne privește pe noi, nu o încurajez pe Antonia să facă lucrurile perfect (deși am tendința de a fi perfecționistă), ci să gândească, să aibă propriile ei idei, să ceară păreri și să aleagă ea singură ce idei și păreri aplică.
Îmi doresc să aibă capacitatea de a gândi pentru ea și de a-și susține propriile idei!
Îmi doresc să știe să își evalueze munca. De exemplu, la finalul unui proiect să poată să facă un pas în spate și să își aprecieze eforturile. De asemenea, aici are oportunitatea de a stabili dacă, în viitor, ar face ceva diferit sau dacă ar urma aceeași traiectorie, însă fără a o încuraja să fie extrem de critică la adresa ei. Nu îmi doresc să se critice, ci să se evalueze, învățând câte ceva din fiecare experiență. Îmi doresc să fie mândră munca ei, indiferent de rezultat, să se bucure de proces și să se poată evalua înainte ca oricine altcineva să o facă.
Dacă aș fi făcut eu lucrurile în locul ei, dacă aș fi fost mai degrabă un executant decât un ghid, punctele acestea nu s-ar mai fi aplicat. Munca nu ar mai fi fost a ei și nici sentimentul de împlinire. Așadar, cred că de câte ori ne dorim să preluăm controlul, să simplificăm lucrurile, să implementăm din standardele noastre este important să facem în pas în spate. Bineînțeles, acest lucru sună și mie!
Dacă găsiţi pe blog articole interesante de citit, nu le ţineţi doar pentru voi :), daţi like paginii de Facebook şi/sau abonaţi-vă la newsletter-ul blogului pentru a nu pierde ultimele articole. Încerc să fiu prezentă şi pe Pinterest şi Instagram.