Percepțiile celorlalți despre noi nu sunt treaba noastră!

Sunt oameni care au impresia că știu cine suntem…

… știu ce gândim.

… știu ce simțim.

… știu ce ne dorim.

… știu de unde venim și încotro vrem să mergem.

… știu ce este mai bine pentru noi.

… știu unde greșim.

… știu ce alegeri ar trebui să facem.

Dar ei nu știu că nu știu nimic (sau mai nimic).

Sunt oameni care judecă atât de ușor. Sunt oameni pentru care aparențele sunt un factor determinant în tipărirea unei etichete definitorii: „X este cu nasul pe sus, îngâmfat, obraznic …”.

Adesea, oamenii nu consideră că au nevoie de timp și deschidere pentru a-i cunoaște pe alții, a-i accepta așa cum sunt, chiar dacă părerile sau viziunile lor nu coincid. Eu cred că părerile contradictorii pot deschide orizonturi.

Adevărul este că judecăm cu o prea mare ușurință și nici empatia nu ne este punct forte.

Convingerile noastre ne alimentează percepțiile care, la rândul lor, ne determină comportamentul.

De ce oamenii au instinctul de a-i judeca pe ceilalți? 

Din cele mai vechi timpuri, detectarea pericolului și deciziile luate rapid i-au ajutat pe oameni în reproducere, supraviețuire și evoluție. Am învățat să interpretăm și să etichetăm informațiile primite din mediul înconjurător.

Un lucru demonstrat în psihologie este că avem tendința de a ne simplifica existența prin ordonarea informațiilor primite în anumite categorii. O clasificare rapidă a informațiilor ne ajută să reacționăm rapid, dar nu neapărat eficient. Așa apar stereotipurile. Din punct de vedere social, includem oamenii în „căsuțe” și facem asta încă de la prima vedere a unui om. Ne ajung câteva minute să ne formăm o părere despre un om? Mă îndoiesc! Nu degeaba există o vorbă care spune că nu cunoști un om într-o viață.

De ce ne bazăm judecata, percepțiile și comportamentul pe stereotipuri? Pentru că stereotipurile sunt efecte ale imitației și învățării. Noi, părinții, suntem primii care permitem perpetuarea stereotipurilor, transmițându-le copiilor noștri, conștient sau inconștient, credințele noastre despre alți oameni, în special despre anumite grupuri de persoane.

Care sunt efectele judecății constante? 

Vom dezvolta o nevoie de a fi plăcuți, de a afișa idealul care se dorește și nicidecum de a ne exprima sinele autentic. De aici, apare frica a ceea ce cred ceilalți despre noi și dificila acceptare a faptului că nu putem fi pe placul tuturor. Da, nu e treaba noastră ce cred ceilalți despre noi, însă realitatea este că această idee nu-i tocmai ușor de internalizat și de implementat în contextul educației primite și a societății în care trăim.

De ce percepțiile celorlalți despre tine nu sunt treaba ta? 

Contează ceea ce tu crezi despre tine, nu ceea ce cred ceilalți. Câteva motive care susțin acest lucru:

1. Nu poți citi gândurile oamenilor

De cele mai multe ori, presupunem ce cred ceilalți despre noi, însă până nu-și verbalizează gândurile nu putem fi siguri de nimic.

2. Nu poți controla ceea ce ceilalți gândesc despre tine

Fiecare dintre noi avem o perspectivă unică asupra celorlați, un soi de evaluare care nu are nimic de-a face cu tine și este un proces pe care nu-l poți controla, indiferent de câte ori ai interacționat cu persoana respectivă și în ce mod (călduros, prietenos, rece sau distant). Adesea, oamenii își bazează judecățile pe prima impresie.

Mai mult decât atât, atunci când ești preocupat cu gândurile celorlați, ce gândesc ceilalți despre tine, ajungi să nu-ți mai controlezi propriile gânduri și vei încerca să devii sau să obții ceea ce își doresc ceilalți.

3. Când cineva ne judecă, cel mai probabil, se judecă pe sine însuși

Judecăm pe baza propriilor standarde. Unii ne măsurăm viața în faimă, bani, realizări. Alții prețuim mai mult relațiile pe care ni le construim. Percepțiile noastre asupra celorlalți pot arăta cine suntem noi, de fapt.

4. Feedback-ul sincer, constructiv ne ajută

La modul general, ar fi bine să nu ne pese ceea ce cred ceilalți despre noi, însă este demonstrat că feedback-ul sincer, constructiv, venit din partea unor oameni de încredere, ne ajută să ne descoperim talentele sau fațetele mai puțin știute, mai puțin explorate ale personalității noastre.

5. Concentrează-te 

Adesea, trăim în viitor, în trecut, în mințile altora (încercăm) și prea puțin în prezent. Când îți ocupi timpul cu grija a ceea ce alții cred despre tine, nu mai reușești să te concentrezi pe tine, pe ceea ce îți dorești cu adevărat. Îți consumi energia pe ceea ce îi face pe ceilalți fericiți, nu pe tine (asta dacă știi ce te face fericit).

În realitate, nu putem schimba percepțiile celorlalți, cum vor reacționa sau cum se vor comporta în preajma noastră sau în ceea ce ne privește, dar putem munci cu noi pentru a ne elibera de gândurile negative, de stres, de frica pe care ne-o provocăm singuri din acest punct de vedere și pentru a ne da prilejul să ne revizuim percepțiile asupra noastră, a ceea ce suntem.

Dacă găsiţi pe blog articole interesante de citit, nu le ţineţi doar pentru voi :), daţi like paginii de Facebook şi/sau abonaţi-vă la newsletter-ul blogului pentru a nu pierde ultimele articole. Încerc să fiu prezentă şi pe Pinterest şi Instagram.