Mă întristează mamele care duc totul în cârcă: copil, casă, masă, chiar job şi pe toate celelalte care sunt pe lângă. Trebuie să fie dureros să nu poţi face echipă cu cel căruia îi porţi numele, să fii mai degrabă slugă decât partener, să treacă anii şi să-ţi dai seama că ai uitat de tine. […] Citește mai mult…
Parenting la noi acasă
De prin lume adunate (#1): Şcoala – loc de performanţă şi epuizare
La începutul acestui an școlar am văzut mulți părinți nemulțumiți de sistemul de învățamânt, de orele lungi și multe petrecute la școală, de ghiozdanele prea mari și prea grele, de temele prea dificile și prea multe. Și dacă am vedea lucrurile din altă perspectivă? Nu zic că România are sistemul ideal, nici pe departe, […] Citește mai mult…
Copilul crescut după cărţi
Zilele trecute mi s-a spus mai direct, mai indirect că îmi cresc copilul după cărţi. Mi s-a spus şi că prea mulţi proşti fac asta. Ok, am înţeles mesajul :))! Ce-i drept nu m-a afectat, însă văd/aud din ce în ce mai des următoarele idei: „Eu nu îmi cresc copilul după cărţi”, „De […] Citește mai mult…
Crizele de furie se „tratează” cu iubire
Părințeala nu e chiar treabă simplă și nici ușoară, dar cred că rolul de părinte aduce cele mai profunde împliniri și satisfacții. Și, totuși, până la împliniri și satisfacții sunt multe încercări care ne pun răbdarea, înțelegerea și chiar rolul de părinte la încercare. Cred că atunci când ceva nu funcționează așa cum trebuie (dacă […] Citește mai mult…
Copii mici, așteptări mari
În jurul meu văd o tendinţă care prinde rădăcini adânci: toată lumea are aşteptări prea mari şi prea puţin realiste de la un om prea mic. De fapt, realizez că oamenii au aşteptări de la noi încă de când venim pe lume, deși, până să fiu mamă, credeam că așteptările apar şi se înmulțesc […] Citește mai mult…
Limbajul copilului în funcţie de vârstă. Când trebuie să apelăm la ajutorul unui specialist?
Când merg cu Antonia la pediatru, studiez materialele de studiu de pe pereţi. Am găsit o schemă interesantă în limba franceză legată de dezvoltarea limbajului copiilor, pe care v-o traduc mai jos. Este aprobată de Ministerul Sănătăţii luxemburghez, Asociaţia Luxemburgheză a Ortofoniştilor şi Comitetul Permanent de Legătură al Ortofoniştilor şi Logopezilor din UE. Aceeaşi schemă […] Citește mai mult…
Dragi părinţi, ţineţi-vă copiii bolnavi acasă!
Miercuri şi joi am avut două zile de coşmar. Între timp, nervii mei s-au mai domolit, dar am nevoie să scriu articolul ăsta din mai multe motive: Vreau ca toţi părinţii inconştienţi, care îşi aduc copiii bolnavi în colectivitate, să înţeleagă că nu e normal ca pruncul lor cel bolnav să îmbolnăvească alţi 10. Nu […] Citește mai mult…
Ce vreau să ştie fata mea, femeia de mâine
Mă uit la ea şi nu-mi vine să cred cum a trecut timpul … prea repede. Şi îmi e teamă că vor zbura anii. Mă întreb dacă îi ofer toate mijloacele de care are nevoie pentru a creşte frumos. Habar n-am! Cred! Sper! Ştiu doar că fac tot ceea ce pot eu mai bine pentru […] Citește mai mult…
Nu vreau să știu!
De când am rămas însărcinată sunt mult mai activă pe facebook şi mult mai conectată la internet decât eram înainte (blogul e unul dintre motive). Asta înseamnă că dau peste tot felul de persoane mai mult sau mai puţin informate, citesc lucruri pe care nu le ştiam, dar şi multe aberaţii. Nimic anormal până aici, nimic […] Citește mai mult…
Numele copilului – povară sau mândrie?
Da, aţi citit bine. Cred că numele poate fi o adevărată povară sau un motiv de mândrie. Soţul îmi povestea că a avut o colegă pe care o chema Castalia Bonadeea. Nu-i scriu şi numele de familie, complicat şi el, pentru că poate vrea să rămână anonimă. Atât de tare m-a marcat numele încât nu l-am […] Citește mai mult…