Am să sar peste introducerea detaliată. O puteţi citi în primul articol pe care l-am scris despre nutriţia copilului. Pe scurt, am fost motivată să scriu aceste articole în urma vizualizării unui interviu în care o doamnă doctor nutriţionist a făcut unele afirmaţii, care consider că meritau să fie mai mult documentate şi dezbătute. Totuşi, nu vreau ca articolele pe acest subiect să fie tratate ca o replică la acel interviu sau, şi mai rău, un atac la persoană. Aşa cum am mai spus, încerc să îmi susţin spusele cu informaţii culese din surse oficiale, pe cât posibil, dar am făcut apel şi la un specialist în domeniul nutriţiei (necunoscut publicului larg), o bună prietenă, Cosmina Niţu, tehnician nutriţionist în nutriţia copilului şi mamă a doi băieţi minunaţi.
În primul articol am vorbit despre ciocolată – este un dulce sănătos sau nu?; alimente sănătoase – chiar toate alimentele în stare naturală pot fi considerate sănătoase?; carne de vită vs. carne de porc; superalimente – sunt sau nu fiţe alimentare şi multe altele. Mai jos vom încerca să lămurim aspecte precum: combinaţiile alimentare – sunt pentru diete sau pentru sănătate?; fructele – sunt un desert sau un aliment indispensabil?; laptele de vacă – este un aliment sănătos sau nu?
Afirmaţia nutriţionistul: „Combinaţiile alimentare au fost inventate pentru diete, pentru a păcăli metabolismul în curele de slăbire. Doamne fereşte, cum să mănânce un copil de slăbit?! O farfurie echilibrată are toate cele 3 categorii de nutrienţi: proteine, carbohidraţi şi grăsimi. Asta au demonstrat-o sute de ani de evoluţie culinară. Nu trebuie să o inventăm noi ca nutriţionişti. Dacă mănânci carne, atunci trebuie să mănânci şi glucide. Altfel, produsul este dezechilibrat. Cuvinte precum indigest, greu de metabolizat, fermentat sau putrezit sunt absurde. Natura ştie să îşi facă treaba.”
Nu am găsit în nicio sursă oficială studii pe această temă, însă am găsit părerile altor specialişti, dar să o luăm cu începutul. Noţiunea de combinaţie alimentară a apărut în anul 1911 şi, culmea, nu pentru dietă, ci pentru sănătate. Dr. William Howard Hay a fost propriul său cobai. Dorind să îşi trateze propriile boli, dr. Hay a renunţat să combine carnea cu carbohidraţii la aceeaşi masă. Rezultatul a fost remisiunea simptomelor şi o scădere în greutate. Aşa au ajuns combinaţiile alimentare să fie aplicate în cadrul dietelor. Conceptul exista deja şi în medicina ayurvedică, deci încă un motiv care mă face să cred că nu-i tocmai un subiect care ţine de deceniile recente.
Potrivit doctorului Hay, combinaţiile alimentare greşite pot cauza probleme de sănătate şi trebuie să ţinem cont de regulile chimiei, adică proteinele, carbohidraţii şi grăsimile folosesc enzime diferite pentru digestie. Deci, atunci când combinăm mai multe tipuri de alimente digestia are de suferit. Ivan Pavlov, cercetător rus, contemporan cu Hay, laureat al premiului Nobel în 1904 (deci înainte ca Hay să ajungă la concluziile de mai sus) a demonstrat în experimentele sale efectuate pe câini că proteinele se digeră în aproximativ 4 ore, carbohidraţii au nevoie de 2 ore, însă proteinele combinate cu carbohidraţi au nevoie de 13 ore pentru a fi digerate şi pot duce la fermentare.
Lygia Alexandrescu, un alt nutriţionist român cunoscut publicului larg, declara într-un interviu pentru CSID.ro: „Nu este suficient să furnizăm corpului elementele necesare, ci mai important este ca ele să fie utilizate de organism. Este foarte posibil să vă hrăniţi corect, însă organismul să nu beneficieze de aceşti nutrienţi tocmai din cauza interferenţei alimentelor incompatibile la aceeaşi masă.”
Pe Sfatul Medicului, platformă realizată în colaborare cu diverşi specialişti, suntem sfătuiţi să combinăm corect alimentele nu pentru ca dieta noastră de slăbit să aibă succes, ci pentru ca sănătatea să ne fie protejată. Combinaţiile alimentare incorecte pot provoca diferite probleme digestive şi nu numai: balonări, crampe stomacale, stări de greaţă, oboseală, diaree, constipaţie. Pe termen lung, ne putem confrunta cu halenă, piele uscată, erupţii cutanate, inflamaţii cronice, tulburări de somn sau probleme digestive cronice.
Mi-am îndreptat atenţia şi spre ce spun specialiştii străini despre subiect, iar informaţiile au fost la fel de variate. Ca în orice domeniu care nu are suficient suport ştiinţific, există păreri pro şi contra. O platformă online din SUA formată din specialişti din domeniul medical şi nu numai, Physicians Committee, consideră că pot exista beneficii în urma combinării corecte a alimentelor, însă trebuie să ţinem cont şi de faptul că suntem diferiţi ca material genetic, iar acest subiect are nevoie de mai multă cercetare. Totuşi, recomandă să mâncăm aşa cum ne simţim mai bine din punct de vedere al sănătăţii.
Donna Gates, autor internaţional şi fondator al Body Ecology, susţine importanţa combinaţiilor alimentare. Tot ea afirmă că atunci când combinăm corect alimentele digestia noastră este eficientă, tractul digestiv nu trebuie să muncească suplimentar, nutrienţii sunt mai bine asimilaţi şi ne oferă energia de care avem nevoie. Dr. Bo Wagner, un cunoscut naturopat din SUA, afirmă că mâncând şi combinând în mod corect alimentele vom avea rezultate în ceea ce priveşte sănătatea atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. Corpul nostru nu poate absorbi în acelaşi timp toate grupele de alimente. Fiecare are nevoie de anumite enzime şi de o anumită durată de timp pentru a fi digerate în mod eficient. Aceeaşi idee este susţinută de naturopatul francez Corinne Sudrie, membră a Federaţiei Franceze de Naturopatie.
Din experienţa personală, pot să confirm că asocierea corectă a alimentelor mi-a făcut extrem de mult bine. Nu am să intru în detalii, însă, la recomandarea medicului, după un diagnostic şi nişte simptome pe care le-am dus pe durata mai multor ani, am învăţat să mănânc aşa cum e mai bine pentru organismul meu şi pentru a avea o digestie eficientă. Culmea e că nu am slăbit, ci doar mi-am îmbunătăţit digestia. Aceleaşi principii le aplic, pe cât posibil, şi în alimentaţia fetiţei mele, iar greutatea ei este perfectă. Bineînţeles, fiecare alege cum crede că este mai bine pentru el şi cei dragi lui.
Încă un mic detaliu care ar merita lămurit: nu arta culinară, gastronomică dictează ce este bine sau nu să mănânci. Cred că acest aspect trebui să ţină de competenţa nutriţionistului. Arta culinară este diferită de la o ţară la alta şi nu s-a dezvoltat pe principii medicale.
Q&A
Q: Cosmina, cât de importante sunt combinaţiile alimentare? De ce?
A: Ceea ce mâncăm și felul în care combinăm alimentele are o deosebită importanță în felul în care asimilăm, corect sau nu, toți nutrienții din alimente și influenţează de asemenea foarte mult digestia. Există foarte multe controverse în legătură cu felul în care ar trebui combinate corect alimentele. Există foarte puține studii în acest sens, majoritatea medicilor de specialitate se ghidează după regulile de bază, lăsând pacientul să își asculte organismul și să combine alimentele în felul în care organismul lui le digeră în mod optim . Însă digestia nu este totul. Există nutrienți din unele alimente care pot interfera cu alții din alte alimente și astfel asimilarea lor la nivelul organismului nu mai este posibilă în întregime și într-un mod corect.
Există acea categorie de oameni cărora le place combinația și mănâncă pâine și cartofi cu carne sau orez cu carne atât de des, pare atât de natural încât nu pot accepta gândul că o astfel de combinație este una greșită . Multe dintre cele mai vechi obiceiuri ale noastre sunt nesănătoase și ar trebui să fie schimbate. Cu atât mai mult ar trebui să ne educam copiii să mănânce și să combine sănătos alimentele încă de la începutul diversificării pentru a le oferi un start bun, un tranzit ușor, o stare generală de bine. Nu este dificil să combinăm corect alimentele, trebuie doar să înțelegem felul în care acestea se asociază și să ne urmărim organismul.
Q: Care sunt combinaţiile alimentare optime?
A: Citind cărți de specialitate, site-uri și tratate de referință, folosind drept studiu de caz propria mea familie și văzând cât de bun este tranzitul băiețelului meu cel mic (care era constipat de la 6 luni), m-am documentat foarte mult despre cum ar trebui să asociem alimentele la o masă astfel încât să ne punem organismul cât mai puțin la treabă, să îl implicăm cât mai puțin în digestie și să îi lăsăm cât mai mult timp pentru refacerea celulară.
Teoria nutriționismului se bazează pe ipoteza că absorbția inadecvată a alimentelor cauzează degenerarea țesutului și că, pentru o metabolizare perfectă nu se combină alimente bogate în amidon cu proteine sau grăsimi la aceeași masă . Este, desigur, imposibil să nu combinam proteine și carbohidrați la aceeași masă . Practic, toate produsele alimentare au unele proteine, unii carbohidrați sau unele grăsimi . Cu toate acestea, la o masă putem avea predominant proteină sau predominant carbohidrați.
Reguli de bază:
Nu combinați proteinele cu amidoane (fasole, orez, cartofi, etc.) la aceeași masă deoarece acestea se neutralizează reciproc și astfel împiedicați o bună digestie a alimentelor. Așteptați două ore după masa cu un amidon înainte de a oferi copiilor proteine. Aşteptaţi trei ore după consumul de proteine înainte de a le oferi un amidon.
Stomacul folosește enzime diferite pentru a digera fructele și legumele. Când se consumă fructe, acestea ar trebui să fie, în mod obișnuit, consumate singure, pe stomacul gol, deoarece se digeră mai repede decât alte alimente . Cu toate acestea, atunci când se amestecă fructele și legumele, este nevoie de un timp diferit de digestie și pot apărea gazele intestinale.
Există şi excepţii de la regulă! Există câteva alimente din ambele categorii, care încalcă această regulă: merele (mărul este un fruct-legumă), bananele (banana este un fruct și o plantă ), avocado și morcovii. Merele și bananele pot fi combinate alături de legume în smoothie-uri/piureuri. Morcovii pot fi preparați alături de fructe în sucuri/piureuri, fără a afecta valoarea nutritivă . Mai mult decât atât, merită amintit faptul că unele fructe au același tip de nutrienți, vitamine și minerale ca unele legume. Pepenele galben se consumă singur deoarece se digeră foarte rapid și va provoca probleme de digestie dacă este combinat cu alte alimente.
Legat de fructe, doamna doctor afirma în interviul respectiv: „Fructele sunt un desert. Nu pot fi aliment de bază. Fructele conţin apă, fibre, vitamine, minerale şi fructoză. Aceasta se duce în ficat şi este echivalentă cu fructoza fermentată în alcool. Fructele trebuie să le folosim pentru gustul lor dulce, însă ele niciodată nu ne vor hrăni. Vitaminele şi mineralele pe care le conţin, le putem găsi şi în legume. Este un mit că fructele trebuie consumate pe stomacul gol sau la un anumit interval de masa principală.”
Aceeaşi doamnă doctor recomandă într-un alt interviu să consumăm fructe cât mai rar pentru că nu suntem proiectaţi să le mâncăm zilnic. În plus, susţine că acestea îngraşă. După logica mea, şi grăsimile saturate îngraşă, dar nu am văzut să se insiste asupra lor. Mai mult, mare mi-a fost mirarea să văd că doamna doctor susţine că slănina se apropie de somon şi de uleiul de măsline ca beneficii. De fapt, aceasta ar ajuta la întărirea sistemului imunitar şi la scăderea colesterolului. Aş comenta (că sunt la mine acasă), dar mă abţin pentru că altfel nu termin de scris curând acest articol. Şi ciocolata îngraşă dacă tot am vorbit de ea în primul articol, dar nu s-a specificat cât de rar să fie consumată (sau poate mi-a scăpat mie), ci a fost desemnată un dulce deştept.
Aşa cum v-am obişnuit, l-am rugat pe Google să vină cu părerile prietenilor lui oficiali :). Organizaţia Mondială a Sănătăţii face recomandări pentru o dietă sănătoasă şi recomandă cel puţin 400g de fructe şi legume pe zi (nu se includ legumele bogate în amidon), considerând că acestea reduc riscul apariţiei bolilor cronice. Recomandarea în întregime a OMS o găsiţi aici. NHS, site-ul oficial al Serviciului Naţional de Sănătate din Anglia, recomandă 5 porţii (o porţie = 80g) de fructe şi legume pe zi. Acestea ar trebui să însumeze o treime din hrana noastră zilnică. Şcoala de Sănătate Publică de la Harvard menţionează că niciun fruct sau legumă nu întruneşte toţi nutrienţii de care avem nevoie şi ne încurajează să le variem cât de mult cu putinţă. În acest sens, ne recomandă să ţinem fructele la vedere în ideea că ne vom lăsa tentaţi să le mâncăm, să încercăm gusturi noi (deci, nici vorbă să fugim de fructele exotice), să nu privilegiem cartofii în meniul nostru, ci să alegem legume mai bogate în nutrienţi şi care se digeră mai uşor; să încercăm să avem mese doar de legume.
Pe site-ul departamentul american de agricultură există programul „My Plate” prin care se doreşte promovarea unei alimentaţii sănătoase, aici fiind incluse şi fructele, chiar şi un tabel cu recomandări cantitative zilnice în funcţie de vârstă. Australienii susţin acelaşi lucru: pentru o alimentaţie sănătoasă, echilibrată şi variată, fructele fac parte din meniu zilnic. Pe site-ul Ministerului de Sănătate australian găsiţi ce cantitate de fructe şi legume trebuie să mănânce un copil în funcţie de vârstă.
Revenind la afirmaţia doamnei nutriţionist, în niciuna dintre sursele menţionate nu am întâlnit nicio recomandare conform căreia fructele nu ar fi bune consumate zilnic, fructoza n-ar putea fi arsă de nicio celulă, că ar trebui consumate ca desert, etc. În niciuna dintre surse nu se trage un semnal de alarmă asupra consumului de fructe şi nici nu sunt arătate cu degetul sau considerate a fi o ameninţare pentru siluetă. M-am liniştit! Le pot consuma cu încredere în continuare.
Q&A
Q: Cosmina, după părerea ta, putem consuma fructele cu încredere sau reprezintă un pericol pentru sănătatea noastră?
A: Putem consuma cu încredere fructe atâta timp cât sunt de sezon. Şi dacă mai sunt şi organice, cu atât mai bine. Un copil ar trebui să consume în medie două fructe pe zi. Sunt alimente bogate în minerale, vitamine, antioxidanţi şi fibre, ne dau energie, sunt bune atât pentru adulţi, cât şi pentru copii şi nu ar trebui să lipsească din meniul zilnic. Întăresc imunitatea, stimulează digestia, îmbunătăţesc circulaţia sanguină şi lista de beneficii poate continua dacă discutăm despre fiecare fruct în parte. Desigur, ca în cazul oricărui aliment, trebuie să le oferim cu moderaţie copiilor.
Q: Recomanzi să servim fructele ca desert? Apropos de desert, îl putem consuma cu încredere şi regularitate după o masă principală sau ar trebui să fie o excepţie?
A: Cel mai bine este să fie consumate în prima parte a zilei, fie la micul dejun, fie ca prima gustare. Se consumă întotdeauna înaintea unei mese datorită timpului rapid de digestie. Cu 20-30 de minute înainte de masă, fie că vorbim despre mic dejun sau despre prânz, consumate înainte de masă le putem considera desert. În prima parte a zilei metabolismul este accelerat şi astfel transformă glucidele din fruct în energie. De asemenea, consumate pe stomacul gol, dimineaţa, se asigură o absorbţie aproape completă a nutrienţilor. Nu se recomandă niciodată consumul fructelor după masă. Desertul, de asemenea, este indicat să se consume înaintea mesei tocmai pentru că metabolismul este accelerat. Consumat după masă, îngreunează digestia, fermentează şi creează neplăceri la nivelul tractului digestiv. Desigur, nu reuşim mereu să urmăm această regulă. Însă, când vine vorba de copii, deserturile nu sunt necesare sau dacă totuşi dorim să le oferim ceva „dulce”, atunci se poate prepara în casă un chec fără zahăr sau biscuiţi de casă. Acestea pot să fie oferite ca şi gustare, între mese.
Doamna nutriţionist afirmă în cadrul interviului: „Laptele de vacă este un aliment sănătos atât pentru copii, cât şi pentru adulţi. Laptele nepasteurizat poate pune probleme de igienă. Poate fermenta şi putem face diaree.”
Într-un alt interviu doamna nutriţionist susţinea chiar că laptele de vacă este alimentul ideal, poate chiar singurul care întruneşte toate elementele nutritive de bază, în dozaje perfecte. Alţi specialişti români sunt mai rezervaţi în privinţa consumului de lapte. Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, Directorul Institutului de Cercetări Alimentare, nu recomandă mai mult de 3 pahare de lapte pe săptămână (în cazul adulţilor) şi susţine că o cantitate peste cea pe care o recomandă creşte riscul de cancer de sân şi de prostată. Prof. dr. Nicolae Hâncu, medic primar diabet, nutriţie, boli metabolice şi membru de onoare al Academiei Române, consideră că trebuie să consumăm alimente din toate grupele alimentare pentru a avea o alimentaţie sănătoasă. Totuşi, în cazul copiilor, recomandă iaurtul înaintea laptelui.
Şi cum am mai făcut-o deja, ar fi bine să despicăm firu-n patru. Cred că problematica laptelui de vacă merită o atenţie sporită având în vedere că din ce în ce mai multe mame îl privilegiază în alimentaţia copiilor lor după ce încheie alăptatul sau îl folosesc ca înlocuitor al laptelui praf. Adesea, merg pe principiul, e natural, deci e mai bun decât chimicalele din laptele praf. Da, e natural, dar nu neapărat bun. Da, laptele praf e un produs sintetic, dar creat pentru nevoile nutriţionale ale copilului. Da, laptele praf este făcut cu lapte de vacă, însă acesta a fost modificat şi alţi nutrienţi au fost adăugaţi. În consecinţă, laptele praf este mult mai nutritiv pentru copii decât laptele de vacă şi mult mai uşor de digerat.În povestea laptelui praf nu vreau să intru prea mult. Ştiţi că eu susţin alăptarea :)!
FoodSafety.gov, site-ul prin care guvernul american comunică publicului informaţii legate de siguranţa alimentară, susţine că laptele de vacă nu are ce căuta în alimentaţia copiilor mai mici de un an pentru că nu întruneşte nutrienţii de care aceştia au nevoie pentru a creşte şi a se dezvolta. Mai mult, poate afecta funcţiile rinichilor şi provoca anemie. Aceeaşi informaţie o susţin majoritatea surselor oficiale, inclusiv OMS. Deci, la o primă vedere, laptele de vacă nu are în compoziţie toate elementele nutritive de bază cum susţine doamna nutriţionist.
Aceeaşi sursă menţionează că laptele crud nu este adecvat pentru copii şi chiar pentru nimeni. Nu pentru că ar provoca diaree în urma fermentării, ci, mai grav, pentru că ar putea fi infestat cu Salmonella, E-coli sau Listeria, microorganisme periculoase pentru sănătate. Pericolele sunt confirmate şi de OMS.
MedlinePlus , site-ul Institutului Naţional de Sănătate al SUA şi AAP (Asociaţia Americană de Pediatrie) susţin afirmaţiile sursei de mai sus, chiar dezvoltă subiectul. Astfel, aflăm că laptele de vacă nu îi asigură unui bebeluş suficientă vitamina E, fier şi acizi graşi esenţiali (Omega 3 şi Omega 6). Pe de altă parte, sistemul digestiv al bebeluşului nu poate „duce” cantităţile mari de proteină, sodiu şi potasiu prezente în laptele de vacă. De asemenea, bebeluşul digeră foarte greu proteinele şi grăsimile din lapte. Unii copii se pot simţi rău după ce beau lapte de vacă. Pot avea crampe şi dureri de burtă, greţuri şi vărsături, diaree, balonări, etc. Aceste semne pot fi în strânsă legătură cu faptul că laptele de vacă este digerat greu de un copil sau pot indica chiar o alergie la proteina din laptele de vacă. Dacă, totuşi, insistaţi ca cel mic să bea lapte de vacă după vârsta de un an, trebuie să ştiţi că Departamentul de Agricultură al SUA nu recomandă mai mult de 480ml pentru un copil cu vârsta între 2 şi 3 ani. La cei sub 2 ani nu sunt precizate cantităţile, dar, în mod logic, ar trebui să fie mai mici. În cantităţile menţionate se recomandă şi includerea celorlalte lactate pe care copilul le mănâncă peste zi, nu doar laptele servit ca atare.
Medicul T. Colin Campbell, cercetător de talie internaţională, profesor la catedra de biochimie şi nutriţie a Universităţii din Virginia şi autorul cărţii „Studiul China”, a demonstrat că dezvoltarea cancerului este influenţată de cantitatea de produse de origine animală pe care o consumăm. Pe site-ul său, NutritionStudies.org, sunt evidenţiate consecinţele consumului regulat de lapte de vacă. Se presupune că proteina din laptele de vacă poate să ducă la declanşarea diabetului de tip 1, creşte colesterolul şi ateroscleroza, favorizează constipaţia şi infecţiile de la nivelul urechilor, etc.
Personal, am ales să nu privilegiez laptele de vacă în alimentaţia copilului (îl includ ocazional în preparate) şi să îl reduc cât se poate de mult în alimentaţia noastră. Am optat pentru lapte de capră şi lapte vegetal.
Q&A
Q: Cosmina, din punctul tău de vedere, putem considera laptele de vacă a fi un aliment sănătos, chiar ideal?
A: Din punctul meu de vedere și al multor specialiști, așa cum ai menționat și tu, laptele de vacă nu este un aliment sănătos. Mă număr printre acei părinți al căror copil are intoleranță la proteina din lapte de vacă. Acesta a fost primul meu impuls de a mă informa cu privire la acest aliment. Și pe lângă cele enumerate de tine, aș mai putea adăuga faptul că este un aliment al cărui prim ‘beneficiu’ este aportul de calciu. Însă, ce ar trebui să ştim cu adevărat despre laptele de vacă este că acesta este un aliment inflamator, iar pentru a putea reduce inflamația, organismul scoate calciul din oase. Laptele, la fel ca majoritatea produselor de origine animală, este un aliment acid, ceea ce înseamnă că ori de câte ori consumăm lapte, organismul trebuie să echilibreze aciditatea crescută în scopul de a restabili pH-ul neutru. Face acest lucru trăgând din „rezerva” alcalină ce este păstrată în organism sub formă de calciu, magneziu și potasiu, care sunt stocate în oase. Acest lucru înseamnă că oasele se slăbesc, fiind mai supuse riscurilor fracturilor sau, în cazul copiilor, dezvoltării întarziate și incorecte.
Q: Recomanzi excluderea laptelui de vacă din alimentaţia copilului sau, mai degrabă, să fie oferit ocazional şi în cantităţi mici? Cu ce alt lapte recomanzi să îl înlocuim?
A: Eu personal l-am exclus și aceasta este recomandarea mea pentru toți părinții care îmi cer sfatul. Pentru toate motivele enunțate mai sus și pentru că laptele de vacă este adaptat nevoilor viţeilor, care au o viteză mult mai mare de creștere decât sugarii. Fapt pentru care, conținutul de nutrienți esențiali pentru creștere, cum ar fi proteinele și unele minerale, sunt mult mai ridicate ca și valori (de obicei, de 2-3 ori) decât în laptele uman. Prin urmare, laptele de vacă suprasolicită funcţia renală. Conținutul ridicat de proteine va contribui semnificativ la aportul total de proteine zilnic, unii sugari având un aport excesiv de proteine, care ar putea avea efecte adverse (recomandări AAP). Laptele de vacă are un conținut redus de acizi grași esențiali, zinc, vitamina C și niacină și un conținut ridicat de acizi grași saturați. Nu ofera aportul necesar de fier copilului. Conținutul de fier este scăzut, este prost absorbit, iar laptele de vacă care nu a fost tratat termic (pasteurizat sau UHT), poate provoca sângerări gastro-intestinale, poate fi contaminat cu listeria sau e-coli.
Desigur, nu este nicio problemă dacă este consumat ocazional, dacă consumăm un produs preparat care are în compoziţie lapte de vacă. Eu fac referire la consumul exclusiv, zilnic, al laptelui de vacă. În aceste condiţii nu îl recomand. Laptele de origine animală, aici mă refer şi la cel de capră, care şi el este un aliment inflamator, poate fi înlocuit cu laptele vegetal pe măsură ce au fost introduse alimentele care stau la baza obţinerii lui (soia, orez, ovăz, migdale, etc.). Puteţi găsi pe piaţă mai multe tipuri de lapte vegetal îmbogăţit cu calciu. Este, de asemenea, mai sărac în calorii şi grăsimi decât laptele de vacă astfel încât poate fi o bună sursă de hidratare pentru copii mici sau mai mari. Alegeţi un lapte vegetal organic, fără zahăr. Pe lista de ingrediente ar trebui să se afle: ingredientul de bază, apă, ulei şi puţină sare, iar în unele cazuri calciu din alge marine. Laptele vegetal nu poate înlocui laptele praf decât cu acordul pediatrului. Teoretic, laptele de capră este mai puţin alergenic şi mai uşor de digerat decât laptele de vacă având o compoziţie apropiată de cea a laptelui matern. Însă, acesta nu ar trebui utilizat ca substitut pentru laptele praf. Atât laptele de vacă, cât şi laptele de capră conţin lactoză, laptele de capră conţine o cantitate puţin mai mică (4.1 versus 4.7 procente). Acest lucru este un avantaj pentru copiii care au intoleranţă la lactoză şi este posibil să tolereze mai bine laptele de capră.
Dacă găsiţi pe blog articole interesante de citit, vă invit să le distribuiţi la prieteni şi să daţi like paginii de Facebook şi/sau să vă abonaţi la newsletter-ul blogului. Încerc să fiu prezentă şi pe Pinterest şi Instagram.
Pe Cosmina o găsiţi pe Facebook şi pe cosminaniţu.com.
Surse info:
- Alt Health – Hay Diet
- Nobel Prize.org – Ivan Petrovich Pavlov (1849-1936)
- Wikipedia.org – Ivan Pavlov
- CSID.ro
- Sfatul Medicului.ro
- Every Day Ayurveda.org
- Pcrm.org
- Body ecology
- Generation Rescue.org
- ABC Naturopathie
- Life.ro – Interviu Mihaela Bilic
- WHO – Healthy diet
- NHS – The Eatwell Guide
- Harvard T. H. Chan – Vegetables and fruits
- Choosemyplate.gov
- ACT Health
- Eva.ro – Laptele: Este bun sau nu pentru sănătate?
- FoodSafety.gov – Baby food and infant formula
- MedlinePlus – Cow’s milk and children
- MedlinePlus – Cow’s milk – infants
- NutritionStudies.org – 12 Frightening facts about milk
Surse foto:
- Perfect Insider (2)
- Medical News Today (3)