În prag de sărbători îmi aduc mereu aminte de mama. În nopțile care precedau sărbătorile casa mirosea a prăjituri. Le făcea noaptea pentru că lucra în ture. De la spital nu își putea lua liber chiar când ar fi vrut ea. La fiecare sărbătoare aveam mâncare pentru tot blocul. Când am mai crescut i-am spus că eu nu o să fac niciodată ca ea. Nu o să sacrific nopți și nici nu o să mă spetesc muncind să fie casa lună și frigiderul plin. Ea nu zicea nimic decât că vom mai vedea peste ani cum vor sta lucrurile. Și anii au trecut. Acum sunt soție și mamă și … fac meniuri de sărbători pe care le gătesc eu, nu firma de catering, nici mama, nici soacra. Cum am ajuns aici? De ce o iau pe urmele mamei? Să vă explic. Am câteva motive întemeiate, zic eu.
- Așa mă simt eu bine. Îmi face plăcere să gătesc în general, inclusiv de sărbători. Îmi face plăcere să știu că familia mea și cei dragi servesc cu poftă din ceea ce am gătit cu dragoste.
- Pe lângă dragostea pusă în prepararea bucatelor, știu exact ce ingrediente pun, ce proveniență au, cât sunt de proaspete, cât sunt de procesate sau, mai bine zis, de neprocesate.
- Gătesc și bucate tradiționale, dar adaptate unui stil alimentar sănătos, și încerc și preparate noi. Ambele sunt greu de găsit la firmele de catering, la cofetării ori la vreo mamă de-a mea în caietul cu rețete.
Până aici mă aseamăn oarecum cu mama. La capitolul curățenie trag chiulul. Nu întorc casa cu fundul în sus pentru simplul fapt că vin sărbătorile. O mențin curată pe tot parcursul anului și fac lucrurile treptat, după cum le vine rândul. Nici nopțile nu le sacrific ștergând geamuri ori așteptând să-mi crească prăjiturile. Nopțile sunt pentru dormit ori pentru scris pe blog când e și inspirația la rendez-vous (consemnați exemplul de față).
Sunt mame care spun deschis că ele nu fac nimic de sărbători. Nu se omoară nici cu gătitul, nici cu curățenia, ci își petrec timpul cu copiii. Nu le condamn. N-aș avea niciun drept! Nu ne ridică nimeni statuie pentru că gătim mai mult, mai puțin sau chiar deloc de Paști sau de Crăciun. Este vorba de alegerea fiecăreia, nu de o competiție pentru gospodina anului. Cum spuneam, mie îmi face plăcere să gătesc, altora chiar deloc. După munca prestată pentru sărbători, unele se simt epuizate și nu se mai pot bucura de sărbători. Eu am energie să stau și noaptea la povești cu cei dragi, la o partidă de remi sau la un campionat de table.
Să nu credeți că neglijez copilul în toată agitația asta. Mă organizez încât să îi respect programul și nevoile. Masa e masă și somnul e somn. Nu excludem nici ieșitul afară, iar joaca e cu mine sau pe lângă mine. Rămân disponibilă atunci când îmi cere ceva ori atunci când mă solicită din orice alt motiv. Brațele îmi rămân libere pentru îmbrățișări, iar buzele mele gustă și din obrajii ei pufoși.
Astea fiind spuse, dacă apuc să fac tot ce mi-am propus, așa va arăta meniul nostru de Paște.
Aperitive
Ouă roșii – vopsite cu sfeclă.
Salată de boeuf – o parte cu maioneză clasică (neapărat pentru soț), o parte cu maioneză din dovlecel pentru toddler-ul din dotare și pentru mama toddler-ului care ține la silueta dobândită după -35 de kile.
Salată de vinete – se aplică principiile de la salata de boeuf.
Pastă tartinabilă cu măsline verzi și muguri de pin.
Drob.
Ruladă cu cremă de brânză, somon afumat și verdeață.
Fel principal
Ciorbă de legume
Friptură de ied cu salată. Nu, la noi nu găsiți garnituri :).
Desert
Pască
Prăjitură însiropată cu portocale. Nu, la noi nu găsiți nici prăjituri cu cremă.
Bomboane raw cu nucă de cocos și lămâie
Bomboane raw cu migdale și pudră de roșcove
N-aș putea să închei fără să nu vă urez Paști fericit, plin de armonie, de căldură, de sănătate și de bucurii. Să aveți zile liniștite alături de cei dragi și, că gătiți sau nu, profitați de prezența lor și bucurați-vă de zilele de sărbătoare împreună. Să aveți sărbători după placul sufletului vostru!
sursa foto: Pixabay