O bătrână cu ochii vineți vrea să-și lase casa și să locuiască într-un azil. Liniștea bătrâneții nu o găsește sub acoperișul pe care-l împarte cu fiica și cu ginerele. Cel din urmă, alcoolic ori sub influența altor substanțe, îi aplică corecții fizice în loc să-i mângâie părul alb. O mamă s-a sinucis împreună cu […] Citește mai mult…
Din viața de zi cu zi
Ce mică este lumea asta mare!
Duminica dupămasa am o oră bună dedicată mie. E ora băii cu spumă şi cititului fără ca vreo mânuţă mică să-mi deschidă uşa, pentru că mânuţele Antoniei sunt ocupate în parc cu căţăratul ori cu „pipul” (nisipul). Tatăl ei o scoate în parc să petreacă puţin timp împreună, ca tată şi fiică. Duminica […] Citește mai mult…
Dacă tu eşti OM cu oamenii, asta nu înseamnă că vor fi şi ei cu tine
Îi spuneam mamei în anumite momente că e naivă. Mereu răspundea la fel: „Nu mă pot lecui. Cred în oameni. Niciodată n-am să pot să înțeleg de ce te mint când tu le oferi toată încrederea și sinceritatea ta, de ce te lasă baltă când tu te-ai dat peste cap să-i ajuți, de ce […] Citește mai mult…
Lumea ne întreabă: „De ce vă întoarceţi?”. Noi răspundem.
Acum 9 luni vă povesteam că ne vom întoarce în România după 5 ani ai mei de Luxembourg şi 14 ai soţului. Mi-am dorit să mă întorc de când am venit aici. Nu îmi doream să mă întorc de cât de rău îmi mergea, ci pentru că îmi era dor în permanenţă de casă, de familie, de […] Citește mai mult…
Sunt proastă! Permiteţi-mi să mă justific
Când am început să scriu pe blog, ştiam că nu toţi oamenii vor fi drăguţi şi amabili, că e posibil să apară câte un hater, pentru că, până la urmă, lumea-i plină de ei şi era culmea să mă ocolească chiar pe mine. Totuşi, am sperat că oamenii vor înţelege că blogul este pânza pe care […] Citește mai mult…
Există căsnicii cu adevărat fericite?
Ne-am cunoscut la sfârşitul lui iulie 2011. Când l-am văzut am simţit fiorul ăla care te fulgeră din creştet până în tălpi. Dacă aşa se simte dragostea la prima vedere, atunci asta a fost. Nu am dat relaţiei noastre nici măcar o şansă. El era stabilit în Luxemburg de 10 ani, eu […] Citește mai mult…
Soţul meu a fost confundat cu un pedofil
Cuvântul „pedofil” nu mă amuză absolut deloc, dar recunosc că m-am amuzat teribil pe seama soţului meu, care mi-a povestit nervos păţania. S-a întâmplat într-o zi de luni când el nu muceşte şi este tura lui de luat copilul de la creşă înainte de prânz. Creşa este în clădirea unei bănci, a uneia dintre […] Citește mai mult…
Aţi plătit vreodată taxă pentru deranj?
Aţi plătit vreodată taxă pentru deranj? Eu da. Mi s-a întâmplat de vreo 2-3 ori. Să vă explic. În Luxembourg, dacă mergi la farmacie după ora 19:00, plăteşti o taxă pentru deranj. Adică, plăteşti pentru că deranjezi farmacista să te servească în timpul orelor de muncă. Îmi veţi spune că n-are noimă ce zic. […] Citește mai mult…
Copilul atomic și urgența de sâmbătă seara
Am crezut că va fi o sâmbătă seară obişnuită, la fel ca celelalte, însă aproape de ora 20:00 am înţeles că nu avea să fie deloc aşa cum o ştiam. Îmi rezervase surprize şi plimbări neaşteptate. Ne jucam. În acelaşi timp, vorbeam cu tata la telefon, pe speaker, încât mâinile să-mi fie libere […] Citește mai mult…
Adevărul este că şi cei mari fură
Vreau să cred că românii îşi iubesc ţara şi îşi apără moştenirea culturală, că ştiu să se mândrească cu ce are bun şi frumos ţara asta, nu doar să plece capul atunci când Occidentul ne bagă în oala cu generalizări mai puţin flatante ori când statisticile ne oferă generos primul loc de la […] Citește mai mult…