COVID-19, numit și coronavirus, nu cred că mai are nevoie de nicio prezentare. Până acum, am evitat să scriu despre acest subiect, pentru simplul fapt că există deja foarte multă informație în jurul lui și mi-am zis că nu aș avea ce să adaug valoros, folositor. Aseară, când am aflat că se vor închide școlile și grădinițele, mi-a încolțit în minte ideea de a scrie acest articol. De fapt, îmi doresc să centralizez aici niște informații care poate vă vor folosi în perioada următoare.
Ce este coronavirus? De unde ne luăm informațiile despre COVID-19?
⇒ Cel mai explicit și echilibrat mesaj vine de la domnul doctor Mihail Pautov, pe care poate că îl știți deja de la TV și/sau de pe Instagram. În acest video, el ne explică cum să interpretăm statisticile, ce să facem dacă intrăm în contact cu un bolnav care are coronavirus, care sunt metodele de tratament disponibile în momentul de față, etc.
⇒ Pe site-ul Organizației Mondiale a Sănătății găsiți toate informațiile de care aveți nevoie, inclusiv o hartă interactivă care vă prezintă numărul de îmbolnăviri în funcție de țară. Tot o astfel de hartă găsiți și aici (hosted by Johns Hopkins University’s Center for Systems Science and Engineering). Căutați informațiile în sursele oficiale și nu dați crezare tuturor zvonurilor sau supozițiilor, pentru că nu vor face decât să vă alarmeze și să genereze panică. Nu e momentul să ne panicăm, ci să acționăm.
⇒ Tot pe site-ul Organizației Mondiale a Sănătății găsiți și câteva mituri care circulă în ceea ce privește COVID-19, mai exact aici. Câteva exemple: virusul nu se transmite prin bunurile făcute în China sau în altă zonă de risc și nici prin înțepăturile de țânțari; până acum nu există dovezi că animalele de companie pot fi infectate cu noul coronavirus.
Școlile și grădinițele sunt închise. Ce facem cu copiii?
Așa cum știți deja, creșele, școlile și grădinițele sunt închise începând de mâine și, în primă fază, s-a dispus închiderea lor până în date de 22 martie. Rămâne de văzut dacă perioada se va prelungi. Știu că această măsură nemulțumește pe multă lume, dar trebuie să înțelegem că, dacă nu ne dorim să ajungem într-o situație de criză (așa cum s-a întâmplat în alte state), trebuie să luăm măsuri de prevenție, fie ele și drastice. Așteptăm ca statul să găsească toate soluțiile, dar unele dintre ele sunt chiar la noi, să ne protejăm și să respectăm recomandările în vigoare. Ei bine, realitatea nu este chiar asta, pentru că există destul de mulți oameni care își doresc să fenteze sistemul, fără să măsoare gravitatea consecințelor și aici mă refer la cei care au venit în România din zone de risc cum ar fi Italia sau la cei care sunt în izolare și nu respectă recomandările.
Avem prieteni în Italia, care ne-au anunțat că știu destul de mulți compatrioți care și-au făcut bagajele și au revenit în țară. Acești oameni nu înțeleg că pot fi purtători ai virusului chiar dacă nu au simptome imediate. Ei la rândul lor pot îmbolnăvi alți oameni și, uite așa, pe fondul panicii și al inconștienței, multiplicăm numărul îmbolnăvirilor. Pe scurt, înțeleg măsurile care s-au luat și, în același timp, empatizez cu părinții care nu au cu cine să își lase copiii.
Ce facem cu copiii? Am găsit în presă un articol, știre preluată de mai multe publicații, în care se spunea că plenul Camerei Deputaților a adoptat, în luna decembrie, propunerea legislativă care le dă dreptul părinților de a rămâne acasă cu copiii atunci când se închid școlile, însă această completare legislativă nu apare în Monitorul Oficial, asta însemnând că nu este în vigoare. Neavând un cadru legislativ în acest sens, fiecare părinte se descurcă cum poate, cu o mai multă sau mai puțină înțelegere din partea angajatorului și/sau cu resursele din dotare (bonă, bunici, mătuși, cerc de prieteni, etc.), dacă le are.
Acesta este cel mai potrivit moment în care putem demonstra că avem simț civic și nu suntem o gașcă mare de inconștienți. Asta înseamnă că, în perioada următoare, ne limităm ieșirile în spațiile închise, cu grupuri mari de persoane și nu ne ducem copiii în mall-uri, cinematografe, săli de spectacole, locuri de joacă, etc. Eu o consider o pauză binevenită în momentul de față și vă propun să vedem aspectele pozitive, timpul pe care îl avem cu cei mici. Totuși, să nu confundăm această pauză cu izolarea.
Pentru profesorii care își doresc să continue cursurile, există câteva resurse online care îi pot ajuta. Pe câteva dintre ele le găsiți aici.
De ce se pune accent pe copii?
În afară de cei doi adolescenți testați pozitiv de curând, nu există cazuri confirmate în rândul copiilor și, totuși, se închid unitățile de învățământ. Eu zic că este destul de clar de ce s-a adoptat această măsură de prevenție. Unitățile de învățământ reprezintă locurile în care se adună cei mai mulți oameni în fiecare zi, iar copiii pot propaga cu ușurință virusul. Ei nu sunt la fel de conștienți cum se pot proteja, cum pot respecta normele de igienă și așa mai departe. În schimb, adulții au capacitatea de a judeca și de a-și lua măsurile potrivite (sau așa ar trebui).
Cum ne protejăm împotriva coronavirusului?
Cred că am înțeles cu toții că acest virus nu este pe atât de periculos pentru oamenii sănătoși, pe cât este de contagios. Segmentul populației vulnerabil în fața lui este reprezentat de vârstnici și de persoanele cu boli asociate. Ce putem face pentru a ne proteja pe noi și pe cei din jurul nostru?
♦ Să ne informăm din surse oficiale, să rămânem calmi și să respectăm recomandările în vigoare.
♦ Să ne limităm deplasările și ieșirile, pentru a nu ne supune unor riscuri inutile.
♦ Să respectăm regulile de igienă:
→ ne spălăm pe mâini cât de des se poate, riguros, cu săpun sau soluții pe bază de alcool.
→ strănutăm și/sau tușim într-un șervețel de unică folosință sau în cot, nu în palme, așa cum am fost învățați. În cazul în care se întâmplă asta, ne spălăm pe mâini.
→ nu ne atingem fața, gura și nasul cu mâinile murdare.
♦ Să ne învățăm copiii să respecte regulile de igienă. Miruna, blogger pe Și Blondele Gândesc, are un articol fix pe această temă.
♦ Personalul medical trebuie să conștientizeze pericolele nevăzute care se ascund sub bijuterii, unghii, etc. Tot Miruna a scris și despre acest subiect.
♦ În caz de tuse seacă și/sau febră ridicată nu mergem la spital, pentru că i-am îmbolnăvi pe cei de acolo, ci sunăm la Direcția de Sănătate Publică a județului în care ne aflăm sau la 112. Cei de la capătul firului ne vor îndruma ce avem de făcut.
♦ Nu sunăm la 112 pentru informații legate de coronavirus. În acest scop există o linie TELVERDE destinată cetățenilor. Aceștia pot suna zilnic la numărul 0800 800 358, cu acces gratuit pentru apelant, între orele 8:00 și 23:00.
♦ Ne ajutăm vârstnicii. Le facem noi cumpărăturile și tot ce e nevoie pentru ca ei să rămână mai mult pe acasă. Nu uitați că ei sunt vulnerabili în fața virusului.
Dacă credeți că am omis vreo informație, vă rog să o împărtășiți. Dacă informațiile din acest articol vi se par utile, vă rog să îl dați mai departe.
Închei prin a vă spune că acum este momentul să dăm dovadă de mai multă responsabilitate socială și nu să facem pe deștepții, rebelii și să fim ăia mai cu moț în frunte. Să ne ducem toți într-o direcție și să respectăm cu toții aceste măsuri de prevenție. Italia a pierdut startul, pentru că au considerat că nu este necesar să taie răul din fașă și să fie restrictivi. Noi încă suntem încă la linia de start. Este și în puterea noastră să oprim sau să diminuăm răspândirea virusului.
Dacă găsiţi pe blog articole interesante de citit, nu le ţineţi doar pentru voi :), daţi like paginii de Facebook şi/sau abonaţi-vă la newsletter-ul blogului pentru a nu pierde ultimele articole. Încerc să fiu prezentă şi pe Pinterest şi Instagram.