Sursa foto: Pexels.com

Mi-am propus să scriu o serie de articole care au tehnologia digitală ca subiect principal, ecranele mai exact. Știu că acesta este un subiect de interes, adesea spinos, pentru mulți dintre părinți. Unii aleg să nu țină neapărat cont de cât timp este TV-ul pornit în casă sau de timpul pe care copiii îl petrec jucându-se pe tabletă. Alții aleg să limiteze cât de mult se poate timpul pe care copiii îl petrec în fața ecranelor, chiar să nu le permită accesul la device-uri. Scopul acestui articol și al următoarelor pe acest subiect nu este să judec(ăm) o tabără sau alta, ci să aduc informații folositoare, din surse credibile, pentru a face alegeri conștiente, în beneficiul copiilor noștri. Sper ca informațiile pe care le voi prezenta prin intermediul acestor articole să vă fie de folos. Vă îndemn să le dați mai departe dacă le considerați utile. S-ar putea să le prindă bine și altor părinți.

 

Tehnologia digitală – bună sau rea?

Mi-a plăcut tare mult viziunea expusă de dr. Martin L. Kutscher, pediatru specializat în neurologie comportamentală, în carte sa, “Copiii erei digitale”: “Tehnologia nu este nici bună, nici rea. Totul depinde de cum alegem să o folosim”. Așadar, nu e cazul nici să demonizăm ecranele, dar nici să le ridicăm în slăvi, ci, mai degrabă, să încercăm să adoptăm o atitudine echilibrată vis-à-vis de ele. Dar cum ajungem la echilibru? Asta e o altă poveste pe care ar trebui să o țesem pe baza informațiilor pe care le avem la îndemână. Cert este că ecranele și tehnologia digitală prezintă atât aspecte pozitive, cât și negative. Cele pozitive sunt destul de evidente, pe când cele negative necesită mai multă aprofundare (studii, perspective lansate de oameni de specialitate, etc.).

Aspectele pozitive ale tehnologiei digitale/internetului

  • circulația rapidă și aproape nelimitată a știrilor, informației, artei, divertismentului, etc.
  • învățarea de noi aptitudini/accesul la diferite cursuri.
  • facilitează exprimarea creativității.
  • permite ca oamenii să se conecteze și să comunice în timp real indiferent de locul în care se află în lume.
  • permite munca în echipă indiferent de locul în care membrii echipei se află din punct de vedere fizic.

Aspectele negative ale tehnologiei digitale/internetului (pe scurt)

  • educaționale: lipsa sau pierderea concentrării, afectarea scrisului, afectarea gândirii critice, dezvoltarea cititului superficial.
  • psihologice: stres, anxietate, agresivitate, probleme care țin de formarea identității, intimității și imaginației.
  • neurologice: modificări ale creierului care afectează motivația și autocontrolul.
  • fizice: somn insuficient, dureri de spate, dureri de cap, consum de droguri/alcool/tutun, hipertensiune, etc.

Dilema părinților

Cred că o bună parte dintre noi ne luptăm cu 2 perspective importante atunci când vine vorba de tehnologie în raport cu copiii noștri: suntem mândri de abilitățile copiilor noștri, de cât de repede învață să folosească telecomanda, telefonul sau tableta și, pe de altă parte, ne este frică de cum aceste device-uri ne-ar putea afecta copiii, ce implicații pot avea asupra creierului lor ori ale relațiilor lor cu ceilalți. Practic, noi nu avem exemplul generațiilor trecute, să știm ce am putea face mai bine sau cum. Trebuie să ne descurcăm cu ce avem și, dacă vreți, suntem un fel de cobai ai vremurilor moderne, pentru că suntem prima generație de părinți care depind de tehnologie, o integrează în viața de zi cu zi și pendulează între cele 2 perspective pe care le-am pomenit mai sus. Ca în orice alt domeniu, ne întoarcem la acel echilibru de care spuneam mai sus, pentru că știm că excesele de niciun fel nu sunt bune.

 

Cât timp petrec copiii în fața ecranelor

Conform unei declarații oficiale ale Academiei Americane de Pediatrie din 2013, cifrele arată că tehnologia ocupă un loc extrem de important în viețile copiilor:

  • Copiii între 8 și 10 ani petrec aproape 8 ore pe zi cu dispozitivele media.
  • Copiii mai mari și adolescenții petrec mai mult de 11 ore cu dispozitivele media.
  • 71% dintre copii au televizor sau conexiune la internet în camera lor.
  • 3 din 4 tineri cu vârste cuprinse între 12 și 17 ani au telefon mobil.
  • 2 din 3 copii și adolescenți declară că părinții lor nu au reguli pentru folosirea dispozitivelor media.

Văzând aceste cifre și sursa lor de proveniență, poate veți spune că ele nu se aplică României, că studiile sunt făcute pe copiii americani, în țara în care se învață de pe ecrane, deci cifrele nu ar trebui să ne alarmeze prea tare dat fiind faptul că ecranele se folosesc și în școli, în scop educativ.

Sursa foto: Pexels.com

 

Cât timp petrec copiii români în fața ecranelor

Conform unui studiu al Salvați Copiii, cifrele arată astfel (studiu realizat pe un eșantion de 1156 de copii cu vârste între 12 și 17 ani):

  • Vârsta media la care copiii încep să petreacă timp pe internet este de 9 ani.
  • 99,3% dintre copii au un profil pe o rețea socială.
  • 27% dintre respondenți afirmă că își petrec peste 6 ore online într-o zi de școală sau își verifică în mod constant telefonul.
  • 40% dintre copii spun că adesea navighează pe internet fără un scop anume; 31% spun că au petrecut mai puțin timp cu familia sau făcând lucruri pentru școală pentru a naviga pe internet, iar 28% au încercat, fără succes, să petreacă mai puțin timp online. Aproape 13% dintre copii au afirmat că s-a întâmplat frecvent să nu mănânce sau să nu doarmă pentru a petrece timp online, iar 23% nu s-au simțit în largul lor atunci când nu au putut sta pe internet.

Studiul realizat de iSense Solutions pentru grupul Lowe, din 2016, arată că:

  • 85% din copiii din România cu vârste cuprinse între 5 și 16 ani și cu acces la internet intră zilnic online, petrecând, în medie, peste 5 ore pe zi pe rețelele sociale.
  • Vârsta medie la care copiii primesc device-uri este 8,5 ani pentru tabletă, 9 ani pentru computer, 10 ani pentru smartphone și 11 ani pentru ale dispozitive smart. Copiii au acces la dispozitivele părinților înainte de a le primi pe ale lor.
  • În cadrul adolescenților se remarcă preferința pentru smartphone, pe când copiii cu vârste între 5 și 7 ani au o preferință pentru tabletă.
  • Ca și comportament, cei mici intră pe internet în special de acasă și obișnuiesc să urmărească videoclipuri muzicale, clipuri amuzante, desene animate sau să stea pe rețelele sociale. Aceștia au, în medie, 14 aplicații instalate pe smartphone, cele mai des folosite fiind cele de navigare pe internet, rețele sociale, jocuri și chat/messenger.
  • Peste jumătate dintre copii și-au făcut cont pe Facebook asistați de un părinte, ceea ce arată o preocupare a părinților față de activitatea socială desfășurată în mediul online de copiii lor.

V-am lăsat link-urile către studiile citate. Le puteți citi cap-coadă și să trageți propriile voastre concluzii. În articolele viitoare, voi scrie despre modul în care tehnologia digitală ne afectează (pe toți, adulți și copiii, dar știm că cei mici sunt în plină dezvoltare), cât timp poate petrece un copil în fața ecranului în funcție de vârstă, cât de important este conținutul digital la care ne expunem copiii, etc. Până atunci, vă invit să dați mai departe acest articol dacă v-a fost de folos.

 

 

Surse consultate pentru scrierea acestui articol: 

 

 

 Dacă găsiţi pe blog articole interesante de citit, nu le ţineţi doar pentru voi :), daţi like paginii de Facebook şi/sau abonaţi-vă la newsletter-ul blogului pentru a nu pierde ultimele articole. Încerc să fiu prezentă şi pe Pinterest şi Instagram

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *