Prima dată am auzit de tartrazină zilele trecute când mi-a scris o cititoare blogului și mi-a povestit experiența ei. De ziua băiatului ei, a vrut să comande un tort. Întregul proces era online, dar, înainte de a face acest lucru, s-a uitat pe lista de ingrediente folosite la realizarea tortului. Spre dezămăgirea ei, lista era formată din multe E-uri și conținea inclusiv coloranții E102 și E129, marcați cu un asterisc. Se menționa faptul că acești coloranți pot afecta activitatea și atenția copiilor. Cititoarea de care vă povestesc locuiește în Germania, iar legea îi obligă pe producători să menționeze posibilele riscuri atunci când folosesc acești coloranți. De aici, Diana, cititoarea mea, a încercat să afle mai multe despre subiect și, pe măsură ce informațiile au alarmat-o și mai tare, și-a dorit să le împărtășească și cu alți părinți. Mi-a scris pentru ca aceste informații să ajungă la un număr mai mare de oameni.
Eu, la rândul meu, în urma mesajului primit, am încercat să aprofundez subiectul pentru a vă aduce informații din surse sigure (le găsiți la finalul articolului).
Ce este tartrazina (E102)?
Este un aditiv alimentar din categoria coloranților sintetici azoici, un aditiv care dă culoarea galbenă sau portocalie alimentelor.
Tartrazina (E102) are ca și sinonime următorii termeni: C.I. 19140, FD&C Yellow 5, Yellow 5 Lake, Acid Yellow 23, Food Yellow 4.
În ce alimente putem regăsi tartrazina?
Pe scurt, peste tot. Tartrazina o putem găsi într-o gamă largă și variată de produse alimentare care au culoarea galbenă, portocalie sau verde (se combină cu E133 pentru a obține diferite nuanțe de verde). Câteva exemple de alimente în care poate fi prezent E102:
- Sucuri, băuturi, siropuri
- Dulciuri: înghețată, acadele, bomboane, produse de patiserie, jeleuri, budincă, creme pentru torturi și prăjituri, biscuiți, mixuri pentru torturi și prăjituri
- Fulgi și chipsuri din porumb (nachos, tortilla chips)
- Floricele (microunde și cele găsite la cinema)
- Chipsuri din cartofi
- Gumă de mestecat
- Gemuri, dulcețuri și marmelade
- Sosuri (inclusiv în muștar)
- Piureuri de fructe
- Supe instant
- Tăiței
- Turtă dulce
- Unt, margarină.
- Cereale
Lista este mai lungă de atât. Este important de știut că tartrazina nu este prezentă doar în alimente, ci poate fi și pe lista ingredientelor produselor cosmetice, precum:
- Parfumuri
- Produse de makeup
- Produse pentru îngrijirea părului, inclusiv în vopsele
- Creme, loțiuni și săpunuri pentru mâini
- Produse pentru ras
- Apă de gură și pastă de dinți
- Produse pentru îngrijirea animalelor de companie
Unele medicamente conțin tartrazină, colorant care le oferă o culoarea galbenă, portocalie sau verde. Se poate regăsi în: pastile, capsule, drajeuri, loțiuni, creme și unguente. Pe prospect, majoritatea includ tartrazina pe lista alergenilor.
Care sunt efectele tartrazinei?
Înainte de a vorbi despre efectele acestui colorant este bine să știm că nu toate E-urile au efecte negative asupra organismului uman.
Ce sunt E-urile, de fapt? E-urile se referă la coloranții, conservanții, antioxidanții, îndulcitorii, agenții de îngroșare, emulsificatorii folosiți în industria alimentară și nu numai. Rolul lor este de a face produsele mai atractive și/sau mai puțin perisabile. Litera „E” (de la Europa) simbolizează faptul că aceste substanţe au fost testate pe teritoriul Uniunii Europene. Practic, fiecare substanță are un cod (E + cifre) care o face mai ușor de identificat.
Cercetătorii au arătat că tartrazina poate cauza hiperactivitate și deficit de atenție în rândul copiilor și, din păcate, nu este singurul colorant care poate avea aceste efecte. Într-un studiu realizat pe 153 de copii cu vârsta de 3 ani și 144 de copii cu vârste între 8 și 9 ani, s-a arătat că coloranții artificiali combinați cu benzoatul de sodiu (E211 – conservant) pot cauza/crește hiperactivitatea copiilor din ambele grupe de vârstă.
Un studiu din 2017, arată că tartrazina este toxică pentru celulele noastre, poate deteriora informațiile genetice din interiorul celulelor, provocând mutații (genotoxicitate). Un consum prelungit de tartrazină poate cauza cancer.
Studiile efectuate în laborator,pe șobolani, poziționează tartrazina ca pe o neurotoxină, adică este toxică celulelor din creier, ea afectând sistemul nervos. Nu se cunosc efectele pe care le poate avea asupra creierului uman.
Tartrazina poate cauza sensibilitate și erupții la nivelul pielii, precum dermatită atopică, urticarie, angioedem. De asemenea, se consideră că expunerea la tartrazină poate da rinite, migrene și poate înrăutăți problemele respiratorii, dar nu există suficiente dovezi în acest sens.
Bineînțeles, tartrazina și toți coloranții nocivi pentru sănătate au și alternative mai puțin nocive, chiar inofensive, dar care, probabil, au și alte costuri pentru producători, de exemplu extractul de annatto, curcuma, etc.
Ce țări NU permit folosirea tartrazinei?
În țări precum Norvegia, Austria sau Suedia, folosirea tartrazinei este interzisă. În alte țări, ea este restricționată, în UAE, de exemplu. În UK, se recomandă ca producătorii să nu mai includă acest colorant în preparatele lor, dar aceasta este doar o recomandare, nicidecum o interdicție, așadar fiecare producător poate proceda așa cum îi convine.
Pe teritoriul Uniunii Europene, alimentele și băuturile care conțin E102 (tartrazină), E122 (azorubina), E129 (Roșu allura) și E104 (galben de chinolină) trebuie să fie însoțite de mențiunea „May have an adverse effect on activity and attention in children.” Mai pe românește, aceste substanțe pot cauza tulburări de atenție/hiperactivitate în rândul copiilor. În practică, nu există garanția că toate produsele sunt marcate cu această mențiune.
În România, Protecția Consumatorilor recomandă ca doza zilnică maximă să nu depășească 7,5 mg/kg corp. Ca și contraindicații, precizează următoarele: „Astmaticii pot prezenta simptome în urma consumului de tartrazină, deoarece este cunoscută ca agent care eliberează histamina. Unele studii atribuie tartrazinei un puternic efect cancerigen, în special la nivelul glandei tiroide.
În combinaţie cu benzoaţii (E210-215), tartrazina este implicată într-un procent mare de cazuri de sindrom de hiperactivitate (ADHD) la copii.”
În concluzie, toate informațiile de mai sus ne arată, din nou, cât de important este să citim etichetele și să înțelegem ce ni se comunică prin intermediul unor coduri.
Sper că informațiile prezentate în acest articol v-au fost de folos!
Diana, îți mulțumesc că mi-ai scris și ai avut încredere în mine să dau informația mai departe!
Surse consultate pentru scrierea acestui articol:
NHS – Food colours and hyperactivity
Very Well Health – Potential risks of Yellow 5 (Tartrazine)
Dacă găsiţi pe blog articole interesante de citit, nu le ţineţi doar pentru voi :), daţi like paginii de Facebook şi/sau abonaţi-vă la newsletter-ul blogului pentru a nu pierde ultimele articole. Încerc să fiu prezentă şi pe Pinterest şi Instagram.