Această carte s-a numărat printre cadourile Antoniei când a împlinit 3 ani. La vremea respectivă, nu a fost atrasă de ea. A descoperit-o de curând şi am citit-o deja, cap-coadă, de vreo 3 ori. Spre deosebire de alte cărţi pe care le are în bibliotecă, aceasta are o structură diferită. Povestea se întinde pe 64 de pagini, organizate în poveşti scurte, fiecare în legătură cu cealaltă, cu mult text şi mai puţine ilustraţii, însă cu multe mesaje importante pentru micii ascultători.
Descriere şi observaţii
Nu ştiu dacă voi aţi auzit de Poveştile Cristinei. Eu le-am descoperit de curând. Alex Donovici, autorul cărţii despre care vă vorbesc astăzi, este unul dintre cei care au pus bazele acestui concept de poveşti audio gratis, lecturate de persoane cunoscute. Această carte, „Ţup. Imposibil e doar un cuvânt”, a ajuns să vadă şi lumina tiparul. Practic, Cristina şi Alex Donovici, oamenii din spatele conceptului „Poveştile Cristinei” sunt soţ şi soţie şi au început să scrie poveşti pentru fiica lor, pentru a-i construi lumi şi personaje magice.
Să mă întorc la cartea noastră. Are 64 de pagini, cum vă spuneam, şi 24 x 20 cm. Autorii o recomandă pentru copii cu vârste între 3 şi 10 ani. Dacă aveţi copii mai mari, poate fi o primă lectură foarte inspirată. Veţi înţelege singuri de ce. Pentru cei mici, cartea poate părea plictisitoare având în vedere că nu are foarte multe ilustraţii dar, în egală măsură, Ţup le poate stârni curiozitatea. Poate vor fi curioşi să afle ce se va întâmpla cu micuţa ciocârlie.
Ţup este o micuţă ciocârlie care arată diferit în comparaţie cu fraţii săi. S-a născut fără aripi şi cu picioarele scurte. Mama ei îi povestise de Buhu Pădurii, o vieţuitoare despre care credea că mănâncă puii păsărilor. Buhu Pădurii nu era deloc aşa cum se credea. Ba mai mult, a luat-o pe Ţup sub aripa lui protectoare şi a învăţat-o cum să supravieţuiască în pădure. Alături de Buhu, Ţup a descoperit că nimic nu-i imposibil. Curajul şi perseverenţa ei au ajutat-o să salveze pădurea. N-am să vă povestesc toată cartea. Vă las pe voi să descoperiţi povestea în întregime. Pot doar să vă spun că transmite mesaje puternice, în acord cu vremurile.
Cum am precizat deja, povestea este împărţită în capitole, scurte poveşti. Fiecare dintre ele îşi lasă cititorul în suspans, curios să descopere ce se întâmplă mai departe cu micuţa ciocârlie. Dacă ar fi să mă raportez strict la Antonia, de fiecare dată când reluăm lectura, trebuie să îi reamintesc unde am rămas, ce s-a întâmplat până atunci în poveste. Asta nu a împiedicat-o să-mi ceară să-i citesc povestea de 3 ori consecutiv. :)) I-a plăcut tare mult.
Ce învaţă cei mici?
Dacă mă întrebaţi pe mine, cred că întreaga poveste trece de la o emoţie la alta, una mai puternică decât cealaltă, iar în toate scenele descrise există o doză mare de optimism. Îi învaţă pe copii să nu-i judece pe ceilalţi după aspect, că nu corpul contează, ci mintea. Îi învaţă să aprecieze la cei din jur modul lor de a gândi, acţiunile pe care le fac şi sentimentele pe care le exprimă. Este o poveste despre bunătate şi toleranţă, despre perseverenţă şi depăşirea limitelor.
Sper să fie o lectură plăcută şi pentru copiii voştri. 🙂
Alte cărţi care ne-au plăcut:
Tati, te rog, adu-mi luna de pe cer
Gărgăriţa morocănoasă
Balul florilor
De ce plângem?
Despre corpul uman (See inside your body)
Bicicleta fermecată
Dacă găsiţi pe blog articole interesante de citit, nu le ţineţi doar pentru voi :), daţi like paginii de Facebook şi/sau abonaţi-vă la newsletter-ul blogului pentru a nu pierde ultimele articole. Încerc să fiu prezentă şi pe Pinterest şi Instagram.