Astăzi, vă recomand o nouă carte a cărui autor este Eric Carle, „Gărgăriţa morocănoasă”. Gărgăriţa aceasta nu ştie să spună încă „te rog” sau „mulţumesc” şi se crede mai presus de oricine. Dar de ce ne place nouă această carte? Vă povestesc în rândurile următoare.
Descriere şi observaţii
La fel ca şi cartea „Tati, te rog, adu-mi luna de pe cer”, a aceluiaşi autor, „Gărgăriţa morocănoasă” este cartonată, cu pagini de diferite dimensiuni, uşor de mânuit şi cu ilustraţii simple, pe înţelesul celor mici. Aşa cum ne-a obişnuit, Eric Carle are un design inovativ pentru fiecare carte în parte.
Dimensiunile paginilor şi ale textului cresc progresiv, pe măsură ce gărgăriţa întâlneşte animale din ce în ce mai mari. Asta îi ajută pe copii să înveţe proporţiile animalelor. Pe fiecare pagină este desenat un ceas şi soarele este reprezentat în raport cu ora indicată. Copiii se familiarizează cu noţiunea de timp şi cu mişcarea soarelui.
Cartea spune povestea unei gărgăriţe care avea o zi proastă. Încă de la răsăritului soarelui, la 5 dimineaţa, nu voia să împartă afidele cu o gărgăriţă prietenoasă. Toate i se cuveneau ei. Din oră în oră, s-a întâlnit cu câte un animal tot mai mare, dar atitudinea ei a rămas aceeaşi. Fiecăruia îi adresa aceeaşi întrebare: „Vrei să ne batem?”. Dar pe niciunul dintre adversarii întâlniţi nu-i considera a fi suficient de mari pentru ea. La finalul zilei, după o ultimă întâlnire, cea cu balena, gărgăriţa s-a întors din locul în care a plecat, epuizată şi flămândă. Nu vă dau chiar toate detaliile, pentru că vă las pe voi să le descoperiţi, împreună cu cei mici.
Părerile sunt împărţite în privinţa cărţii, pentru că, pe fiecare pagină, se repetă întrebarea gărgăriţei: „Vrei să ne batem?”. Dacă citiţi review-urile de pe Amazon, de exemplu, veţi vedea că unii consideră întrebarea total nepotrivită, unii văd cartea prea puţin antrenantă, chiar nepotrivită pentru copii de 2-3 ani, povestea prea repetitivă, iar alţii o laudă. Ca în orice, părerile sunt împărţite. Eu cred că depinde cum alegem să o expunem copiilor şi în ce direcţie purtăm discuţia după citirea ei. Pe Antonia a amuzat-o cartea, într-o primă fază, şi a înţeles singură o parte din morala ei. Cu cuvintele ei, mi-a spus că ea alege să fie gărgăriţa prietenoasă din poveste, că cea morocănoasă este răutăcioasă, dar poate că are doar o zi proastă. Îndrăznesc să spun că povestea „lucrează” pe mai multe planuri: îi învaţă pe cei mici să fie politicoşi şi îi îndeamnă să împartă, îi învaţă să nu răspundă la violenţă şi să îi accepte, să îi respecte pe ceilalţi indiferent de sentimentele care îi încearcă în acel moment. Eu aşa aleg să văd morala cărţii. În plus, este de ajutor dacă sunteţi în etapa în care le vorbiţi celor mici despre timp şi dacă aţi ajuns la învăţarea ceasului. Antonia mai are până acolo, dar vom păstra cartea şi pe mai târziu.
Cum contribuie la dezvoltarea copilului?
- îi ajută pe copii să înţeleagă proporţiile.
- îi familiarizează cu noţiunea timpului.
- le expune animale de diferite dimensiuni.
- îi ajută să înţeleagă mişcarea soarelui în raport cu timpul.
Eu vă sfătuiesc să îi daţi o şansă acestei cărţi. S-ar putea să fie atât pe placul vostru, cât şi a celor mici.
Alte recomandări din categoria #NeJucămŞiÎnvăţăm:
Joc: Construieşte imagini, pas cu pas
Joc: Construim cu magneţii Magspace
Carte: „Tati, te rog, adu-mi luna de pe cer”
Dacă găsiţi pe blog articole interesante de citit, nu le ţineţi doar pentru voi :), daţi like paginii de Facebook şi/sau abonaţi-vă la newsletter-ul blogului pentru a nu pierde ultimele articole. Încerc să fiu prezentă şi pe Pinterest şi Instagram.