Internetul este cel mai bun lucru al zilelor noastre sau cel mai mare dușman?

Este internetul un balaur nevăzut cu şapte capete? Ori, mai degrabă, o unealtă ce ne uşurează vieţile? Este internetul un pericol permanent sau un real ajutor? Sunt reţelele sociale o sursă majoră de depresie sau un mijloc necesar de comunicare? De care parte a baricadei sunteţi? 🙂

În ultima vreme, am auzit din ce în ce mai des teorii conform cărora reţelele de socializare şi internetul, în general, ne distrug vieţile. Ei bine, cred că vieţile noastre ar fi ceva mai complicate dacă ar trebui să ne trimitem scrisori şi telegrame de la sute sau mii de kilometri distanţă; am fi mai săraci fără Google şi Amazon ori alţi asemena giganţi care au creat mii de locuri de muncă în toată lumea şi chiar au inventat unele noi; ne-ar mistui dorul dacă nu ne-am vedea oamenii dragi pe cameră şi am aştepta să ne scrie o scrisoare o dată pe lună cu o poză lipită de ea; ne-am handicapa puţin (mai mult) reţeaua noastră socială, pentru că, vrem-nu vrem, Instagram şi Facebook leagă prietenii (eu sunt dovada vie) şi puţin ne-am limita cunoştinţele, pentru că internetul este cel care ne serveşte informaţiile pe tavă din câteva taste şi 2 click-uri. Aş mai putea spune aici că, fără internet, nu m-aţi fi citit pe mine şi eu n-aş fi avut vreodată un blog (termen inexistent, până la urmă, fără acest balaur cu şapte capete).

Din perspectiva mea, pot să vă spun că internetul este cel mai bun lucru ever, pentru că:

• am cunoscut oameni noi prin intermediul lui. Să ştiţi că pe mine m-a ajutat internetul să cunosc o grămadă de oameni faini pe care nu aş fi avut cum să îi întâlnesc fără el.
• am ţinut/ţin legătura cu oamenii dragi mie cu ajutorul lui. Dacă aţi avut o relaţie la distanţă, ştiţi sigur despre ce vorbesc. Dacă aţi fost plecaţi în străinătate sau încă locuiţi acolo, sigur aţi plâns de dor, live, chiar şi în tandem cu dragi.
• mi-a făcut şi îmi face munca mai uşoară. Gândiţi-vă numai la trimiterea e-mailurilor.
• mi-a dat un loc de muncă. Dacă nu exista astăzi Amazon, poate că lucram în fabrică. :)) Ca un fapt divers, înainte de Amazon am fost angajată tot într-o companie de IT.
• îmi oferă informaţia de care am nevoie, când am nevoie şi unde am nevoie.

Lăsând glumele şi romantismele deoparte, internetul, ca toate celelalte lucruri din viaţa noastră, nu poate avea doar beneficii. De exemplu, o maşină nouă, puternică, vine cu riscul dorinţei de adrenalină şi cu curiozitatea de a apăsa, cu diferite intensităţi, pedala de acceleraţie, nu? Viteza ştim că ne pune în pericol, chiar ne poate omorî, dar asta nu înseamnă că o maşină nouă, cu cai putere, ne duce direct către un accident ori ne omoară, nu? Între partea bună şi cea mai puţin bună a internetul sau al oricărui alt lucru din viaţa noastră, stăm noi, oamenii raţionali, înzestraţi cu raţiune şi cu capacitatea de a filtra informaţiile. Da, trebuie să recunosc că filtrele noastre sunt diferite, dar cu toţii le avem.

Internetul nu ne face rău pentru ceea ce este, ci pentru modul în care alegem să îl utilizăm, prin falsele aşteptări pe care ni le creăm, prin ce alegem să consumăm şi să expunem. Aici intervin filtrele şi alegerile noastre. Este mai uşor să spui că social media e de rahat decât să îţi asumi alegerile mai puţin inspirate. Este de la sine înţeles că deschiderea spre lume pe care ne-o oferă internetul şi social media are hibele ei şi oameni care nu sunt toţi mânaţi de interese curate ori corecţi. Aşa sunt şi oamenii pe care îi întâlnim pe stradă, nu?

Da, internetul şi social media pot reprezenta nişte pericole reale pentru copii şi adolescenţi care sunt în formare, pe drumul spre maturizare, când au tendinţa de a avea idoli, de a simţi nevoia de a aparţine unui grup şi de a-i copia pe cei din jurul lor sau de a-şi compara vieţile cu ale altora. Acest studiu, de exemplu, se referă la cei cu vârste între 18 şi 22 de ani, oameni între adolescenţă şi viaţă de adult, şi insistă pe ideea de comparaţie socială şi timp fizic petrecut cu cei dragi.

În acest articol, nu vreau să fac prea multă referire la copii şi la adolescenţi, ci la oamenii mari care au trecut în rândul adulţilor cu acte în regulă. Totuşi, să nu uitaţi că membrii cei mici ai familiei îi iau ca exemplu pe adulţi şi trăiesc, în mare parte, după regulile lor.

Ei bine, la 30 de ani, chiar mai devreme de această vârstă, în funcţie de gradul de maturizare şi de educaţia fiecăruia, ar trebui să ştim că viaţa din social media nu este întotdeauna cea reală (poate în puţine cazuri se întâmplă să fie). Cu atât mai mult apreciez conturile de Instagram frumoase, dar sincere, cu lucruri preluate din viaţa de zi cu zi, nu idealizate ori cosmetizate. Tot pe la această vârstă, ar trebui să fim capabili să filtrăm informaţiile care ajung la noi, că nu mai suntem la vârsta la care tot ce zboară, se mănâncă. De asemenea, ar trebui să ştim importanţa pe care o are timpul fizic, de calitate, petrecut cu alţi oameni, indiferent că fac parte din familie ori i-am cunoscut online. Noi ar trebui să controlăm device-urile şi platformele, nu ele pe noi, şi să ne setăm reguli în acest sens, să ştim când sărim calul cu scrolling-ul, să conştientizăm când informaţia pe care o primim ne face mai mult rău decât bine. Să avem curajul să spunem „stop” sau să dăm unfollow atunci când conţinutul din social media nu ni se potriveşte. Avem posibilitatea de a alege ce informaţii primim şi ce conţinut împărtăşim. Să nu ne complacem în situaţii care ne fac să nu ne fie bine.

În concluzie, internetul nu este cel mai mare duşman al nostru, dar noi putem fi. Noi decidem pentru noi şi nu o fac alţii în locul nostru. Umpleţi-vă timpul şi feed-ul cu oameni care vă inspiră, care vă dau un sentiment de bine şi vă ajută să creşteţi.

Am scris acest articol inspirată fiind de o postare pe Instagram a Irinei Rusu (Coffentropy pe Facebook şi Instagram). Musai să o urmăriţi pe fata asta, pentru că, din punctul meu de vedere, este unul dintre acei oameni reali, sinceri, pozitivi, creativi, de la care ai ce învăţa.

Ce reguli urmaţi atunci când folosiţi device-urile (durată de timp, interval orar, momente de zi, etc.)? Pentru ce folosiţi cel mai mult reţelele de socializare (comunicare, inspiraţie, informaţie, etc.)? Cine sunt acei oameni din online care vă inspiră, vă face plăcere să îi citiţi sau să le urmăriţi feed-ul de Instagram?

Mai puteţi citi şi alte gânduri despre:

• Reluarea activităţii profesionale, una dintre cele mai mari provocări pentru (mine) mame
• Mamele care scriu pe bloguri au vieţi perfecte?
• Nesimțiri pe plajă
• Nu înțeleg răutatea!
• De ce să faci rău când este mai simplu să faci un bine?

Dacă găsiţi pe blog articole interesante de citit, nu le ţineţi doar pentru voi :), daţi like paginii de Facebook şi/sau abonaţi-vă la newsletter-ul blogului pentru a nu pierde ultimele articole. Încerc să fiu prezentă şi pe Pinterest şi Instagram