În zilele noastre suntem norocoşi. Avem acces la foarte multe alimente care cresc sau nu cresc la noi în ţară, găsim chiar şi zmeură proaspătă în plină iarnă. Comparativ cu generaţia părinţilor noştri, trăim extrem de diferit, cu acces la (aproape) tot ceea ce ne dorim. O fi ăsta un avantaj 100%? Depinde din ce punct de vedere privim lucrurile.
Poate că aţi observat deja că există tendinţa să ne întoarcem mai mult spre natural, să fim mai preocupaţi de sustenabilitate, să ne intereseze mai mult economia locală. Toate acestea sunt tendinţe pozitive, care mi-aş dori să fie îmbrăţişate de cât mai mulţi dintre noi.
Eu iubesc vara pentru varietatea produselor pe care le găsesc; pentru pieţele pline; pentru tanti pe care o întâlnesc pe drumul care mă duce spre cabană şi care îşi scoate roşiile să le vândă la poartă; pentru fata pe care o întâlnesc pe acelaşi drum şi are de vânzare gălbiori proaspăt culeşi. Apreciez iniţiative precum Nod Verde, primul food hub din nordul Transilvaniei, punctul de întâlnire al satului modern cu oamenii ocupaţi.
De ce să privilegiem producătorii locali?
Dacă răspunsul meu ar trebui să se rezume în câteva cuvinte, v-aş spune că ar trebui să privilegiem consumul de produse locale, pentru că sunt mai bune (pentru consumatori), le facem un bine fermierilor/agricultorilor, dar și mediului. Câteva dintre motivele pentru care ar trebui să ne orientăm spre consumul local:
♦ Alimentele produse la nivel local sunt mai proaspete şi au un gust mai bun, dar şi mai mulţi nutrienţi decât cele care călătoresc cu tirul, vaporul sau avionul de la mii de kilometri depărtare. Da, există o diferenţă de gust între salata culeasă ieri sau acum 2 zile şi cea culeasă acum o săptămână, spălată într-o fabrică şi ambalată în plastic, dar şi o diferenţă la nivel de nutrienţi. O spune acest studiu.
♦ Alimentele produse la nivel local ne impun să respectăm anotimpurile. Aroma roşiilor de sezon nu poate fi comparată cu cea a roşiilor pe care le găsim în miez de iarnă, care, de fapt, nu au niciun gust. Aşa este cu căpşunile şi cu multe alte fructe şi legume. Până la urmă, ne privăm de nişte alimente, pentru a le redescoperi luni mai târziu, încărcate de savoare, dar o facem şi pentru sănătatea noastră. Adesea, fructele şi legumele importate sunt culese necoapte şi gazate cu etilenă, un gaz pe care fructele şi legumele îl produc în mod natural atunci când se coc dar, pentru această creştere forţată, el este produs în mod artificial, din petrol şi gaz natural. Aici găsiţi mai multe detalii despre etilenă şi efectele ei.
♦ Nivelul de pesticide din fructele şi legumele produse la nivel local poate fi mai mic, nesemnificativ sau inexistent (mă îndoiesc să nu existe date fiind problemele cu solurile). Sunt fermieri mici care cultivă legume şi fructe în mod artizanal, dar nu deţin mijloacele financiare pentru a deveni producători bio. Chiar dacă nu respectă în totalitate procedurile fermierilor care cultivă produse bio, fermierii mici utilizează mai puţine pesticide sau chiar deloc în comparaţie cu fermele industrializate. Cu toate acestea, înainte de consum, lăsaţi fructele şi legumele în apă cu bicarbonat.
♦ Încurajăm economia locală. Banii pe care îi cheltuim rămân pe plan local, se creează locuri de muncă, etc.
♦ Echitabil nu înseamnă neapărat mai ieftin, dar raportul calitate-preţ este mai bun. Pe de altă parte, cu cât un produs trece prin mai multe „mâini”, cu atât este mai scump.
♦ Cu cât sunt mai multe „mâini” implicate între producător şi consumator, cu atât cresc şansele de contaminare ale produselor.
♦ Factorul de mediu. În loc ca produsul pe care ni-l dorim să facă sute sau mii de kilometri până la noi, el va călători câteva zeci de kilometri. Asta înseamnă că transportul este pe durate mai scurte şi emisiile de CO2 sunt mai puţine.
♦ Consumul local implică mai puţină risipă, pentru că, în general, producţia este la scară mai mică, mai puţin plimbată şi stocată până să ajungă la distribuţie.
♦ Mai bine pentru sol. Este încurajată diversificarea culturilor, rotaţia acestora fiind benefică pentru sol. Aici găsiţi mai multe detalii, în cazul în care vă pasionează subiectul.
♦ Încurajăm agroturismul. Din ce în ce mai mulţi oameni caută relaxarea în zonele rurale, îşi doresc să guste mâncăruri preparate local, din produse crescute la nivel local, să viziteze ferme şi să descopere metode de producţie artizanale, cât mai respectoase cu mediul. Toate aceste lucruri aduc turişti, deci, în cele din urmă, încurajează economia locală.
♦ Creăm comunităţi, o legătură directă între producător şi consumator. Suntem fiinţe sociale, aveam nevoia de a crea legături cu alţi oameni, nu cu lanţuri de magazine.
Putem consuma 100% local?
Eu zic că nu, dar merită, pentru toate motivele de mai sus, să privilegiem producătorii locali. Nu putem consuma 100% local, pentru că asta ar însemna să renunţăm la unele alimente cu care suntem foarte obişnuiţi, cum sunt bananele, de exemplu. Pe de altă parte, există şi ferme mai îndepărtate care sunt mai sustenabile decât cele locale, pentru că produc într-un mod mai responsabil, dar acestea, din punctul meu de vedere, reprezintă excepţii.
Într-un alt articol, Produsele bio: avem sau nu încredere în ele?, am vorbit mai mult despre culturile bio, cum recunoaştem un produs bio, pe ce bază se importă aceste produse şi de ce preţurile variază atât de mult.
Voi ce preferaţi? Produsele care le aparţin unor fermieri de la voi din zonă sau alegeţi varianta supermarket/hipermarket din lipsă de timp?
Alte articole pe această temă:
- Alimente care nu-mi lipsesc din casă
- Exerciţiu practic de imaginaţie: meniuri pentru creşe/grădiniţe, educaţie alimentară şi responsabilităţi
- Cum poţi să faci economii şi să reduci risipa alimentară
- Cât timp putem refrigera şi congela alimentele?
- Conservarea alimentelor (sterilizarea, refrigerarea, congelarea, decongelarea)
Dacă găsiţi pe blog articole interesante de citit, nu le ţineţi doar pentru voi :), daţi like paginii de Facebook şi/sau abonaţi-vă la newsletter-ul blogului pentru a nu pierde ultimele articole. Încerc să fiu prezentă şi pe Pinterest şi Instagram.