Vacanţa în care am descoperit arta de a nu face nimic

M-am grăbit să scriu articolul ăsta după întoarcerea noastră acasă, pentru că am vrut să fiu sigură că nu uit detalii din ultima noastră vacanţă. A fost genul acela de concediu în care am redescoperit ce bine este atunci când nu trebuie să faci nimic mai mult decât să dormi, să mănânci, să te joci şi să citeşti. La astea se adaugă duşurile, poveştile, mutatul de la piscină pe şezlong şi alte câteva lucruri la fel de dificile. 🙂 Şi, Doamne, bine a fost! Exact de genul acesta de vacanţă aveam nevoie după 2 ani de când nu ne-am mai luat o pauză atât de lungă.

Probabil că aţi ghicit deja, anul acesta am optat pentru Turcia după ce, acum 2 ani, am ales Grecia. Am vrut să facem o comparaţie între cele 2, la aceleaşi standarde. În continuare, nu voi face o comparaţie, ci vă voi povesti despre locul în care am fost.

Transportul

Am optat să călătorim cu avionul. Mi se pare modalitatea cea mai simplă şi cea mai rapidă. Cu maşina am fi acumulat o boseală de care nu am fi avut nevoie acum. Am avut emoţii pentru Antonia, dar s-a comportat de parcă ar zbura cu avionul săptămânal. I-a plăcut tare mult. Zborul a durat 2 ore (Cluj-Antalya), iar din aeroport am avut transferul asigurat la hotel, un drum de aproximativ o oră cu autocarul. Aceasta este partea care m-a încântat mai puţin, pentru că am eu piticul meu pe creier cu scaunul de maşină şi cu siguranţa copilului în trafic. Exceptând fricile mele şi căldura de afară, am fost norocoşi, pentru că am călătorit în gaşcă, nu doar noi 3. Am fost 7 adulţi şi 5 copii (cu vârste între 3 şi 9 ani).

Locaţia/Hotelul

Anul acesta am optat pentru Turcia, în regim ultra all inclusive. Am auzit atâtea păreri pro şi contra despre litoralul turcesc şi despre serviciile turcilor încât am vrut să ne convingem singuri cum stau lucrurile. Ştiu că pentru unii Turcia şi all inclusive sunt sinonime cu nesimţire şi orgii culinare, dar noi am căutat curăţenie, linişte, relaxare şi timp pentru noi fără să ne concentrăm asupra altor lucruri. Resortul în care am stat, Kamelya Collection, ne-a fost recomandat de nişte prieteni care sunt clienţi fideli. Resortul are 3 hoteluri de 5 stele. Noi am fost cazaţi la Hotel Selin.

Hotelul este situat pe malul mării, la 8 km de centrul oraşului Side şi la aproximativ 60 km de aeroportul din Antalya. Are o piscină (foarte) mare pentru adulţi, adâncă de 1,40 m, şi una pentru copii, cu tobogane cu apă. Hotelul dispune de un centru spa, un restaurant unde se pot servi mesele principale ale zilei, un restaurant pe plajă, restaurante à la carte, o cafenea, un ice cream corner, dar şi mai multe baruri şi terenuri de sport. În cadrul restaurantului principal au un restaurant pentru copii, frumos decorat, cu scaune şi mese mici. Este dotat cu un frigider şi un bufet pentru copii, dar să nu vă aşteptaţi să găsiţi vreun preparat sănătos, pentru că nu este cazul.

Hotelul dispune de o plajă privată lungă de 500m, cu nisip fin şi intrare lină în apă, aspect foarte important pentru noi şi cred că pentru toţi părinţii. Atât pe plajă, cât şi la piscină, turiştilor le sunt puse la dispoziţie şezlonguri (fără plată) şi prosoape.

În cadrul complexului, există un Aqua Park (nu am fost) şi în fiecare seară se organizează spectacole în aer liber, în amfiteatru. Am fost la un singur spectacol care ne-a şi plăcut. 🙂

Camera

Noi am avut o cameră cu vedere la mare. Priveliştea ne-a întrecut aşteptările. Iniţial, ni s-a dat o cameră cu 2 paturi lipite (fix ceea ce urăsc atunci când merg în concediu) şi unul extra pentru Antonia. Am făcut schimb cu prietenii noştri, am păstrat priveliştea, am coborât cu un etaj mai jos (la 4) şi am avut norocul să avem un pat matrimonial, foarte spaţios şi confortabil, în care am încăput toţi 3. Antonia nu are nevoie de un pat separat atunci când dormim la hotel. Ar dormi mai mult pe jos decât în pat. 🙂

Camera este spaţioasă şi are suficiente spaţii de depozitare. Este dotată cu un balcon de unde am putut admira priveliştea în fiecare dimineaţă. Sinceră să fiu, camerele nu sunt de 5 stele. Sunt decorate destul de trist, după gustul meu, băile sunt mici şi mobilierul necesită un refresh. În schimb, patul şi pernele au fost foarte confortabile. Cum nu am stat foarte mult în cameră, nu a fost un criteriu primordial, care să ne strice concediul.

Mâncarea şi serviciile

Pentru mine, curăţenia este foarte importantă. Am apreciat că ni s-a făcut curăţenie în cameră zilnic, că cineva mi-a strâns părul de pe jos, dar cred că există loc de mai bine la acest capitol. Pe de altă parte, cred că întotdeauna voi avea ceva de comentat în această privinţă, pentru că îmi place ca toate să fie lună şi bec, ca acasă, iar la hotel nu suntem acasă. În rest, hotelul în sine este curat, atât spaţiile interioare, cât şi cele exterioare, inclusiv plaja.

Mâncare este din belşug. Este variată, pe toate gusturile. Dacă vrei să te intoxici cu zahăr, ai o grămadă de prăjituri, biscuiţi si rahaţi turceşti (la ăia dulci mă refer). Dacă nu vrei să iei proporţii generoase, ai cărnuri de aproape toate felurile, mult peşte, salate şi crudităţi, brânzeturi, fructe, etc. Există destule sortimente care pot fi oferite şi celor mai mofturoşi copii. Nu cred că cineva poate fi nemulţumit de mâncare. Dacă este să le caut nod în papură, nu excelează la capitolul supe şi ciorbe, dar profiterolul se topeşte-n gură (m-am abţinut cu greu şi am păcătuit de 2 ori).

În mare parte, turcii sunt ospitalieri, dar nu la modul să te dea pe spate. În Bali, de exemplu, am simţit ce înseamnă cu adevărat ospitalitatea. Bacşişul (sunt tip boxuri cam peste tot) i-ar motiva, dar eu nu sunt suficient de motivată să îl ofer atunci când merg la ultra all inclusive. Majoritatea se descurcă greu înspre deloc în engleză. Nu mă aştept ca să-mi vorbească într-o limbă de circulaţie internaţională doamna care face curăţenie, dar de la ospătari am pretenţia să lege câteva cuvinte. De limba franceză nu am întrebat. Poate o ştiau.

Puncte pozitive şi puncte negative

+ Prosoape pentru plajă (fără costuri suplimentare). Se puteau schimba de câte ori voiam într-un anumit interval orar.

+ Mâncare variată.

+ Cameră spaţioasă şi cu privelişte minunată.

+ Nu ne-am călcat în picioare nici la restaurant, nici la piscină şi nici pe plajă.

+ Plajă cu nisip fin şi intrare lină în mare. Apa mării era foarte caldă.

– Personalul (marea majoritate) nu se descurcă să comunice într-o limbă de circulaţie internaţională.

– Baia din camera de hotel este mică.

Deja luăm în calcul o viitoare vacanţă aici, pentru atunci când ne vom dori un farniente 100%. Patul a fost confortabil, presiunea foarte bună la duş, priveliştea minunată, nisipul fin, temperatura acceptabilă (nu sufocant de cald, deşi erau peste 35° Celsius), aerul condiţionat prezent (când nu eram în cameră), aglomeraţie nu prea multă. În mare parte, turiştii cazaţi erau români, ruşi, turci şi nemţi. Există şi excursii de o zi pe care le puteţi face în împrejurimi. Îmi pare rău că nu am ajuns la Pamukkale, însă la câtă oboseală acumulată am avut, am stabilit din start că nu vom face altceva decât să … nu facem nimic. În plus, ştiu ce ar presupune să car după mine, prin căldură, un copil de 3 ani. De la un punct, rezultatul m-ar face să regret vizitele. Am preferat să o ştiu odihnită, bucuroasă să se bălăcească şi să se joace în nisip. Tare i-a plăcut! Găsiţi mai multe fotografii pe profilul meu de Instagram.

Sunteţi sau nu prea pentru vacanţe la all inclusive? În Turcia sau în alt colţ al lumii? Cum arată vacanţele voastre?

Dacă găsiţi pe blog articole interesante de citit, nu le ţineţi doar pentru voi :), daţi like paginii de Facebook şi/sau abonaţi-vă la newsletter-ul blogului pentru a nu pierde ultimele articole. Încerc să fiu prezentă şi pe Pinterest şi Instagram.