In fiecare an, in preajma Craciunului, mergem acasa (avem mai multe „acasa”) in Romania (putin peste 3200km dus-intors cu masina). Pentru noi Craciunul e intotdeauna acasa in Romania, inconjurati de familie si de prieteni dragi.
Anul acesta nu am reusit sa plecam decat pe 23 decembrie pentru ca sotul meu nu a putut sa-si ia concediu mai devreme. Pregatirile (cadouri de impachetat, spalat nspe mii de ture de haine, paturici, etc.) si bagajele le-am inceput cu mult timp inainte de plecare. Planul era sa fie toate gata pentru 23 dupamasa cand iese H. de la munca … si tot nu au fost. Am avut un puzzle complicat de facut: unde sa incapa toate?! De fiecare data cand plecam la drum de sarbatori parca ne-am lua toata casa cu noi (acelasi lucru e cu sau fara copil la capitolul bagaje). Dupa ce am incarcat un portbagaj suspendat (sau cum s-o numi cel care se pune pe masina) si o masina incapatoare, ne-am pornit la drum. Ca sa nu mai deschid inca o paranteza, precizez ca daca mai aveam un ac de pus, nu mai aveam unde. Acelasi lucru a fost si la intoarcere. Inca nu stiu de unde adunam atatea lucruri.
Cu un bebe la bord si un sot obosit, ne oprim intotdeauna peste noapte in Germania, la Regensburg. Nu ne fortam norocul pentru ca siguranta e inainte de toate. La capitolul hoteluri, avem doua optiuni similare ca pret: Ibis Styles (aproximativ 100€ cu mic dejun si parcare) si Best Western Premier Hotel (cam 115€ cu mic dejun si parcare). Totusi, prima mea alegere ar fi ultimul pentru ca micul dejun este mai bogat, camerele sunt mai confortabile si mai curate decat la Ibis. De data asta, nu am mai stat sa luam micul dejun pentru ca vroiam sa ajungem acasa la o ora decenta in Ajunul Craciunului. Era vorba sa ne trezim pe la 4:30, dar, ca niciodata, nu am auzit alarma si ne-a trezit micuta pe la vreo 5:30. La 6:10 eram pe autostrada.
La intoarcere (in 14 ianuarie) am zis ca incercam un alt hotel pentru ca am pornit putin mai tarziu din Cluj si am fi ajuns la Regensburg la o ora tarzie din noapte. Am ales hotelul Servus din Suben, la granita Austriei cu Germania, langa autostrada. Pentru noi nu a fost cea mai inspirata alegere. Inevitabil l-am comparat cu Best Western-ul avand in vedere ca pretul e de 120€/noapte cu micul dejun inclus. La capitolul curatenie nu excela, patul era destul de mic pentru noi doi plus galusca, lipsea un fotoliu in caz de leganat copilul, caldura nu era cand am intrat in camera, iar micul dejun nu se putea nici macar compara cu experientele anterioare.
Cateva sfaturi/concluzii:
1. Mancarea noastra – noi pe drum mancam din brisca, adica pun de mancare intotdeauna cu noi pentru ca oricum ducem lada frigorifica. Motivul principal nu e economia de bani, ci e un mod de a controla ceea ce mancam si de a avea pe ce pune mana in caz de foame. Altfel, am ajunge sa mancam o gramada de prostii si sa pierdem mai mult timp (resursa de care nu dispunem).
2. Mancarea fetitei – prima data cand a mancat un borcanas din comert a fost astazi, 24 decembrie, cand a implinit 7 luni (nu a fost un mod de a sarbatori). Am ales sa ii dau un borcanas de mar cu banana (Holle, bio) la micul dejun pentru ca nu as fi putut sa ii pregatesc eu mancarea, iar fructele nesterilizate se oxideaza. Pentru pranz are pregatit de mine un duo de dovleac cu cartof dulce si vanilie. I-am pregatit mancarea cu cateva zile inainte, am pus-o la congelator si se dezgheata incet in lada frigorifica. Se poate incalzi intr-un incalzitor clasic pentru biberon (obligatoriu in benzinarie), incalzitor pentru biberon adaptat pentru masina sau, pur si simplu, in apa fierbinte. In rest, traiasca titi!
La intoarcere am fost pregatita cu o razatoare cu recipient de colectare si am pus fructe cu noi. I-am pregatit mar cu banana si a fost pentru prima data cand a stat in scaun de masa. Pentru pranz am avut mancarea pregatita din Romania si pastrata in lada frigorifica.
3. Toaletele – nici in tarile astea considerate civilizate, nu toate toaletele din benzinarii au un loc special adaptat pentru bebelusi, asa ca va sfatuiesc sa va opriti intotdeauna la benzinarii mari. Altele au loc adaptat pentru schimbarea bebelusilor, insa sunt extrem de murdare. Germania ramane preferata mea cand vorbim de toalete curate si adaptate tuturor. Cei 0,50€ sau 0,70€ care se platesc mi se par de bun simt pentru conditiile de igiena pe care le ofera, insa 1€ pentru o toaleta jegoasa in Ungaria, mi se pare nesimtire.
La intoarcere Antonia a decis sa ne faca o „surpriza” mirositoare, dar benzinaria in care am oprit (in Ungaria) nu avea loc de schimbat bebelusii asa ca am improvizat: am pus pe cotiera o patura groasa si deasupra perna care o avem tot timpul in masina si o „paturica” impermeabila (noroc cu Sorana, prietena mea, care ne-a „dotat” inainte de drum?). Tati o tinea din partea de sus pentru ca nu are stare deloc si eu desfaceam „surpriza” ?.
Daca laudam toaletele din Germania la capitolul dotari, am avut parte de prima dezamagire la intoarcere: absenta totala a unui loc pentru schimbat bebeii. Am improvizat pe blatul din baia femeilor. La urmatoarea „surpriza” mirositoare a venit a doua dezamagire asa ca am apelat din nou la perna „magica”.
4. Frig/cald/vant/ploaie/soare/ceata/ninsoare/viscol – in 48 de ore cumulate (plus minus) de drum am trecut prin toate (aproape) conditiile meteo. De cand s-a nascut, Antonia nu a fost si nu este infofolita. In masina, acum in decembrie cu temperaturi intre 10 si 0 grade afara, sta intr-un body subtire, o pereche de pantaloni si sosete grosute. Cand o scot din masina are o salopeta intreaga destul de subtire (nu in stil ursulet) si o caciula. Am si o bluza de rezerva, in caz de frig, foarte frig. In masina, temperatura constanta e de 21 de grade.
5. Taxa de drum – din nou Germania e favorita mea: nu se plateste nici o taxa de drum! In Austria nu se mai poate plati taxa de drum pe o luna doar pe 10 zile sau pe 2 luni. In Ungaria, taxa de drum pe o luna costa 20€ (macar de am face tot drumul pe autostrada!).
6. Controalele politiei/la vama – Ne asteptam la controale intensei datorita imigrantiilor, insa nu am vazut, spre Romania, niciun un filtru de politie insemnat. Vama am trecut-o foarte repede si chiar am dat peste vamesi simpatici.
La intoarcere primul control insemnat de politie (poate si singurul) era dupa granita dintre Austria si Germania, la vreo 2-3km dupa ce se trece de Suben. Autostrada era blocata, se circula cu 30km/h, iar masinile considerate suspecte erau oprite.
Cu aproximativ 250km inainte de Luxembourg am oprit intr-o parcare in Germania. La 5 minute dupa ce am oprit, doi politisti imbracati in civili i-au legitimat pe cei care erau opriti langa noi si i-au tinut vreo jumatate de ora sa-i verifice temeinic. Fata de alti ani controalele politiei au fost sporite.
Daca ne-am plans ca nu am avut zapada de sarbatori, la intorcere, ultimii 300-400km au fost pe o ninsoare si pe un viscol ca-n povesti. Norocul nostru a fost ca am ajuns acasa fara alte peripetii pentru ca aseara (15 ianuarie) unele drumuri din Luxembourg au fost blocate din cauza zapezii.
Sursa foto: loveroflosangeles.wordpress.com
Citeste si cum a fost la Strasbourg cu bebe in burtica: La Strasbourg in doi si cu bebe in burtica.
Dragă Flavia,
Te-am descoperit pe fb in grupul diversificare si de atunci iti urmăresc si citesc cu mare drag scrierile si gasesc multe idei mai ales când raman in pana de idei de meniu pt galuscuta mea (băiețel 🙂 )
Am o intrebare legată de călătorie : Antonia a stat in scaun de masina sau scoică? Ne pregătim sa facem si noi o călătorie mai lunga si nu stiu cum o sa vrea sa stea Vlad in scaun in fundulet. El o sa împlinească in curand 8 luni si 9,5 kg 🙂
Neata Cati,
Gata! Imi amintesc de tine de pe grup ?. Ma bucur ca sunt urmarita (in cazul asta) si ca iti sunt de folos postarile. Acesta e scopul lor.
Noi nu prea am avut succes cu scoica. Mie nu-mi placea deloc cum statea (stramba rau). Noi am inceput sa calatorim pe distante foarte scurte si scurte inca de cand Antonia avea 2-3 sapt. Stiam ca urmeaza sa calatorim pe distante lungi si am preferat sa o obisnuim de la inceput.
Revenind la scoica vs. scaun, noi am cerut parerea unui kinetoterapeut specializat pe copii cand a venit vb sa alegem. Ni s-a spus ca nici o scoica din lume nu e tocmai ok pt bebe, insa daca facem pauze la fiecare 2 ore ar trebui sa fie ok. In schimb ne-a recomandat scaunul Britax Romer, grupa 0, care merge aproximativ de la inceput. L-am luat (pretul nu-i de neglijat) si am fost/suntem foarte multumiti. Sper sa reusesc sa pun curand un review. Pentre bebelusi mai mici are optiunea inclinata.
Noi saptamana viitoare ne gândim sa cumpărăm un scaun auto. Merci de informația cu scaunul. O sa caut informatii.
Încă ceva, la căutare pe blogul tau nu îmi apare a x a saptamana de diversificare. Intru de pe linkul pe care il lasi tu pe fb.
Salutări,
Cati
Ar trebui sa iti apara. Mie imi merge motorul de cautare. Depinde cum scrii pt ca eu le pun sub forma „a 9a, a 10a”, etc. Gasesti toate articolele despre diversificare la categoria „Bebe creste”- sectiunea „Diversificarea”.