Titlu: „Creierul și inteligența emoțională: noi perspective” („The brain and emotional intelligence: new insights”)
Autor: Daniel Goleman
Daniel Goleman, psiholog recunoscut la nivel internațional, cercetător în domeniul psihologiei clinice, autor de bestseller și jurnalist de știință, este cel care a introdus noțiunea de inteligență emoțională. „Creierul și inteligența emoțională” este o carte ușor de parcurs, scurtă (are doar 110 pagini), dar cu o mulțime de informații valoroase.
Dacă ați citit deja cărți mai complexe, cu informații aprofundate despre inteligența emoțională, despre cum funcționează creierul, emoțiile, creativitatea, etc., atunci această carte este posibil să nu vi se mai pară interesantă. Pe de altă parte, dacă nu sunteți foarte documentați în acest domeniu și vreți să dobândiți o perspectivă de ansamblu despre subiectele menționate, atunci această carte este un început bun, cu idei interesante și utile.
Subiectele abordate în carte
Cartea are 16 capitole scurte (cu tot cu introducere) în care sunt dezbătute următoarele subiecte:
- Există o astfel de entitate, „inteligența emoțională”, care diferă de IQ?
- Radarul etic al creierului.
- Dinamica neuronală a creativității.
- Circuitele creierului pentru dorință, persistență și motivație.
- „Stările” creierului corespunzătoare performanței optime și cum ar putea fi ele sporite.
- Creierul social: raporturi, rezonanță și relații interpersonale.
- Creierul 2.0: creierul nostru pe web.
- Tipuri de empatie și diferențele-cheie de gen.
- Partea întunecată: sociopatia în acțiune.
- Lecții neuronale pentru coaching și dezvoltarea abilităților legate de inteligența emoțională.
Câteva idei extrase din carte
♦ „Inteligența emoțională se bazează pe funcționarea unor zone cerebrale diferite de cele utilizate pentru IQ.”
♦ „Autocontrolul are nevoie de conștiința de sine și de autoreglare, acestea fiind componente-cheie ale inteligenței emoționale. O caracteristică a autocontrolului este aceea că se află în emisfera dreaptă a creierului, locul considerat a fi răspunzător pentru starea noastră de spirit atunci când luăm o decizie.”
♦ „Când este vorba de creativitate, nu se pune problema doar de stânga-dreapta, este, de asemenea, vorba de axa sus-jos – ne raportăm la tot creierul. Aici, este important să înțelegem diferența structurală dintre emisfera dreaptă și emisfera stângă. Emisfera dreaptă are mai multe conexiuni neuronale, atât în interiorul ei, cât și în restul creierului. Ea are legături puternice cu centrele emoțiilor. Partea stângă are mult mai puține legături. Emisfera stângă este formată din coloane verticale înghesuite și ordonate, ceea ce permite diferențierea clară a funcțiilor mintale distincte, dar o mai mică integrare a acestor funcții. Prin comparație, emisfera dreaptă se caracterizează mai mult printr-un amestec la nivel structural.”
♦ „Mă gândesc la fiecare tip de motivație ca la o altă cale de a activa cortexul prefrontal stâng și centrele de recompensă ale creierului care intensifica dorința și determinarea și ne fac să ne simțim bine. Primul este nevoia de putere, în sensul de a influența sau de a avea impact asupra altor persoane. Al doilea este necesitatea de afiliere – plăcerea de a te afla în compania oamenilor. Și apoi, există nevoia de realizare, de a atinge un obiectiv semnificativ.”
♦ Relația dintre stres și performanță este definită prin legea Yerkes-Dodson. Există 3 stări principale descrise de aceasta: detașarea, fluxul și epuizarea. Fiecare dintre aceste stări are un impact puternic asupra capacității unei persoane de a-și desfășura activitatea la nivel maxim: detașarea și epuizarea împiedică eforturile, în timp ce fluxul le descătușează.
♦ „Natura a proiectat creierul social pentru interacțiunea față în față, nu pentru mediul online. Reacția impulsivă online se produce atunci când cineva este un pic supărat – sau foarte supărat – având amigdala „la cârmă”, scrie cu furie un mesaj și apasă pe butonul „trimite” înainte de ase gândi exact la ceea ce a scris, iar deturnarea „lovește” cealaltă persoană ajungându-i în inbox. Termenul tehnic pentru o astfel de situație este „dezinhibare cibernetică” – deconectarea dintre creierul social și monitorul video eliberează amigdala de sub controlul obișnuit, rațional, al zonelor prefrontale.”
♦ Empatia reprezintă fundația compasiunii. Există 3 tipuri de empatie: empatia cognitivă – știu cum vezi tu lucrurile, pot să urmăresc perspectiva ta; empatia emoțională – simt ceea ce simți și tu; preocuparea empatică – simt că ai nevoie de ajutor și, în mod spontan, sunt gata să ți-l ofer.
♦ „Psihologii folosesc expresia „Triada întunecată” pentru a se referi la indivizii narcisiști, machiavelici sau la sociopați. Aceste tipuri de oameni reprezintă latura întunecată a inteligenței emoționale: ei pot fi foarte buni când este vorba de empatie cognitivă, dar le lipsește empatia emoțională, ca să nu mai vorbim de preocuparea empatică.”
Alte cărți pe care vi le recomand:
- Curajul de a fi vulnerabil
- Psihologia fricii. Temeri, angoase și fobii
- Arta subtilă a nepăsării
- Iubește și fii iubit(ă)
Dacă găsiţi pe blog articole interesante de citit, nu le ţineţi doar pentru voi :), daţi like paginii de Facebook şi/sau abonaţi-vă la newsletter-ul blogului pentru a nu pierde ultimele articole. Încerc să fiu prezentă şi pe Pinterest şi Instagram.