Titlu: „Semn că te am”
Autor: Ioana Chicet-Macoveiciuc
Când am început această carte (pe care am citit-o neașteptat de repede), nu prea am știut la ce să mă aștept. „Semn că te am” m-am gândit că înseamnă total altceva decât semnificația pe care înțeles-o la finalul cărții. Într-o oarecare măsură m-am așteptat ca povestea să fie despre violența domestică, dar atinge mult mai multe subiecte, realități ale vieții cotidiene.
Dacă ar fi să folosesc două cuvinte care să descrie cartea, acestea ar fi realitate crudă. Cuțitul de pe copertă sugerează durere. Pe alocuri, asta fac rândurile din carte: taie în suflet, portretizează realitatea crudă, ilustrează o crimă oribilă, primul boom al acestei cărți.
Ana trăiește cu o mamă nefericită și un tată abuziv. Acesta ajunge să-și omoare soția sub ochii copilei, o scena pe care, așa cum este de la sine înțeles, Ana o va purta cu ea toată viața.
Mediul în care a crescut, traumele pe care le-a trăit o vor ghida pe Ana să facă alegeri mai puțin fericite. Va experimenta, la rândul ei, abuzul și abandonul. Asta până când îl va cunoaște pe Bogdan, acest Făt-Frumos cu care se va căsători și va întemeia o familie. Din acest punct, am putea crede că povestea Anei este cu happy end, că și-a luat revanșa în fața primei părți a vieții, zdruncinate de drame și evenimente mai puțin fericite.
Îndrăznesc să spun că viața Anei, cel puțin cea de după căsătorie, curge firesc, nu ca în basme, cu provocări pe care fiecare cuplu le are de înfruntat în viața de zi cu zi. Într-o oarecare măsură, fiecare dintre noi ne regăsim în viața celor doi protagoniști. De la un punct, undeva, cei doi au început să se piardă și-au uitat să se mai regăsească.
Nu vreau să vă spun care este finalul poveștii, dar vă asigur că este unul atipic. Nu știu să vă spun dacă finalul este unul fericit sau nu. Cred că natura finalului poveștii stă în percepția fiecărui cititor. Eu tind să cred că este o poveste cu happy end ancorată în realitatea zilelor noastre.
Totuși, nu am reușit să o înțeleg pe Ana pe deplin. Un om atât de conștient de trăirile ei, atentă să-și analizeze fiecare gând, om trecut prin terapie și școala de psihologie, îi scapă fix trăirile omului de lângă ea. Recunosc că mi-ar fi plăcut ca această carte să mai aibă un capitol, să aflu ce și cum au trăit cei doi în anii care au urmat.
„Semn că te am” este despre relația de cuplu care trece prin multe, pe care, într-o mică sau mai mare măsură, o trăim fiecare dintre noi. Este despre traume și vindecare, iubire și speranță, despre agresiune și suferință, despre curaj și asumare, despre el și ea când devin mama și tata.
Alte cărți pe care vi le recomand:
Dacă găsiţi pe blog articole interesante de citit, nu le ţineţi doar pentru voi :), daţi like paginii de Facebook şi/sau abonaţi-vă la newsletter-ul blogului pentru a nu pierde ultimele articole. Încerc să fiu prezentă şi pe Pinterest şi Instagram.