28 de motive de recunoştinţă

De ziua mea mi-am făcut cel mai profund și sincer cadou. Am pus pe foaie (şi pe blog) atâtea motive de recunoştinţă câţi ani împlinesc. Nu am vrut să mă rezum la prezent, ci la toţi aceşti 28 de ani care m-au modelat în ceea ce sunt astăzi. Şi astăzi mă simt împlinită, în echilibru eu cu mine şi cu ceea ce am, fericită, o versiune mai bună decât am fost.

De ce un exerciţiu de recunoştinţă la ceas aniversar? 

Citeam acum ceva timp pe blogul Cristinei Oţel despre un exerciţiu de recunoştinţă care se întindea pe 100 de zile. L-am început, dar nu l-am dus la bun sfârşit. Îl voi relua. Până atunci, mi-am spus că anul acesta este un an important în viaţa mea şi al familiei mele. Şi ceilalţi ani au fost speciali, fiecare în felul lui, dar acesta stă sub semnul unui nou început, al schimbării, al împlinirii şi al echilibrului de care am avut atâta nevoie. În cele 45 de zile în care am reuşit să ţin exerciţiul de recunoştinţă propus de Cristina, mi-am dat seama care au fost efectele lui asupra mea:

• am învăţat să mă cunosc mai bine şi să fiu mai fericită – mi-am antrenat mintea să găsească partea frumoasă a zilelor gri, am învățatsă văd mai bine jumătatea plină a paharului pe jumătate gol, să mă motivez şi să mă concentrez pe lecţiile de viaţă primite în zilele respective.
• am luat o pauză – am scris fără să mă gândesc la nimic altceva decât la mine. Am lăsat deoparte agitaţia şi am invitat calmul să se instaleze.
• am înţeles (încă o dată) ce este cu adevărat important pentru mine – am trecut prin filtrul recunoştinţei evenimentele de peste zi şi primele care îmi veneau în minte aveau legătură cu cele mai importante persoane din viaţa mea.
• am devenit mai optimistă
• m-am bucurat şi mai mult pentru lucrurile simple
• am transformat pozitivul în negativ

Pentru fiecare an pe care l-am trăit, pe parcursul mai multor zile, am pus pe hârtie 28 de motive de recunoştinţă. Unele vi se vor părea profunde, dar fireşti. Poate veţi considera că altele sunt amuzante, poate superficiale, dar îmi sunt indispensabile. Ordinea lor este aleatorie.

1. Sănătatea. N-aş avea nimic fără ea. Nu m-aş putea bucura de nimic altceva. Să ţineţi minte că banii nu pot cumpăra (întotdeauna) sănătatea.
2. Iubirea. Nu pot trăi fără iubire. Am nevoie să mă simt iubită şi să ofer iubire.
3. Horaţiu. Este bărbatul care n-am crezut vreodată că poate exista pentru mine. Îl depăşeşte pe prinţul pe cal alb (chiar dacă n-are cal). Este omul care mă iubeşte necondiţionat, care îmi este sprijin, iubit şi prieten.
4. Antonia. Cred că în privinţa ei cuvintele sunt de prisos. Este boţul de om care mi-a schimbat lumea şi m-a făcut să fiu mai capabilă (de orice, oricum, oricând) decât am crezut eu că pot fi.
5. Familia. Este motorul meu principal! Este „fundaţia” pe care am ridicat „construcţia” de astăzi. O îmbogăţesc în fiecare zi oamenii pe care i-am cunoscut de-a lungul timpului, oameni de care nu mă leagă sângele, ci sufletul.
6. Oamenii pe care i-am întâlnit de-a lungul vieţii. Indiferent dacă acţiunile lor asupra mea au fost bune sau mai puţin bune, fiecare şi-a lăsat o amprentă. Am învăţat de la fiecare câte ceva şi ceva-ul ăla m-a făcut să fiu omul care sunt astăzi. Le mulțumesc pe această cale. 🙂
7. Provocările pe care mi le-a lansat viaţa sau eu de bunăvoie. Fiecare m-a ajutat să mă cunosc mai bine şi să-mi depăşesc limitele.
8. Banii şi lucrurile materiale. Aş fi ipocrită să spun că nu contează. Fără ei/ele nu mi-aş putea oferi confortul de care astăzi sunt dependentă, nu mi-aş putea plăti facturile şi nici hrăni copilul. Dar nici banii şi nici lucrurile materiale nu sunt totul.
9. Iertarea. Mi-a luat mult timp, dar am învăţat să mă iert şi să îi iert pe ceilalţi fără să am resentimente, fără să fac reproşuri. M-a eliberat!
10. Inspiraţia. A fost prezentă atât în relaţiile personale, cât şi în deciziile majore pe care le-am luat. Astăzi mă însoţeşte sau aşa vreau să cred şi în rândurile pe care le aştern pe blog.
11. Luxemburgul. Este locul în care am crescut după copilărie, după primii ani ai vieţii de adult, locul în care m-am maturizat, am dat viaţă şi mi-am bătut valorile în cuie. Chiar dacă îl părăsesc, mereu va avea un loc special în inima mea.
12. Primul şi singurul şef pe care l-am avut în Luxemburg. A fost omul care a crezut în mine atunci când am avut cea mai mare nevoie din punct de vedere profesional şi tot el m-a ajutat să cresc, să mă descopăr, să am încredere în mine, să învăţ, să-mi demonstrez că pot face mai mult şi mai bine.
13. Încrederea. Sunt recunoscătoare pentru încrederea în mine insuflată de mama încă de când eram un boţ de om și pentru încrederea care stă la baza căsniciei mele. Am învăţat că încrederea îţi aduce pace sufletească. Aş mai adăuga şi încrederea în oameni, pentru că mai cred în ei. Încă mai cred că există oameni buni, frumoşi, sinceri şi dezinteresaţi.
14. Cărţile şi informaţiile. M-au ajutat să cresc, să descopăr, să vreau să ştiu mai multe şi să-mi doresc să fac mai bine.
15. Internetul. Fără el nu m-aş fi putut conecta cu atâţia oameni, nu aş fi putut avea acces la atâtea informaţii, părinţii noştri nu şi-ar fi putut vedea nepoata săptămânal, iar eu nu aş fi rămas pe linia de plutire şi chiar deasupra ei atunci când îmi era imposibil să socializez offline.
16. Vara. Mă umple de energie. Sunt omul care are nevoie de căldură, de soare şi de rochii vaporoase.
17. Somnul. Cândva mi-am bătut joc de el. Până să fiu mamă, n-am înţeles cât este somnul de important şi cât de mult mă ajută să mă resetez. Astăzi sunt recunoscătoare pentru fiecare oră dormită în plus.
18. Cafeaua. Sunt o iubitoare de cafea, dependentă de aromă şi de efect. Culmea este că nu-mi place aroma decât atunci când vine sub formă de licoare neagră, nu şi în preparate, cu excepţia tiramisului.
19. Tehnologia. Nu ştiu ce eram astăzi fără smartphone, bluetooth (auto), laptop şi uşă de garaj cu telecomandă.
20. Călătoriile. Mă îmbogăţesc spiritual, mă fac curioasă şi dornică să descopăr. Mă îndeamnă să mă concentrez mai mult asupra mea şi a familiei mele. Mă relaxează şi îmi dau energie indiferent dacă plec pentru o zi sau pentru o săptămână.
21. Limbile străine. M-au ajutat să mă înţeleg cu oameni de naţionalităţi diferite de a mea, să îi ajut pe alţii şi să fiu ajutată. Mi-au adus un plus din punct de vedere profesional şi m-au provocat de fiecare dată când a trebuit să-mi redau emoţiile şi trăirile.
22. Cele 5 simţuri + cel matern. Mă ajută să cunosc. Să-mi formez o imagine mai clară asupra lucrurilor. Îmi oferă trăiri diverse, îmi transmit emoţii şi îmi creează amintiri.
23. Blogul. S-a născut din entuziasm, cu cuvinte timide şi fără scop. Astăzi îmi aduce satisfacţii nemăsurate şi mă uneşte cu oameni minunaţi. Fiecare dintre ei contribuie la scrierea articolelor şi la o parte din fericirea mea. Dacă reuşesc să ajut cu ceva, cât de puţin, 5 oameni pe lună, mă declar fericită. Vă mulţumesc că sunteţi aici!
24. Dimineţile. Îmi place să mă trezesc devreme. Am nevoie să simt că am timp suficient să-mi beau cafeaua, să mă pregătesc pentru o nouă zi şi să realizez tot ceea ce mi-am propus pentru ziua respectivă. Văd fiecare dimineaţă ca pe un nou început aşa că fac tot ce ţine de mine să înceapă cu zâmbete şi cu voie bună. Dimineţile preferate sunt cele petrecute la cabană, în linişte, în soare şi înconjurată de verdeaţă. Ar mai fi şi cele din concediu, la mare dacă se poate. 🙂
25. Să-i ajut pe ceilalţi. Sunt recunoscătoare atunci când pot să îi ajut pe alţii şi mă frământ poate prea mult atunci când n-am puterea necesară să o fac. Simt nevoia să ajut şi să aduc fericire în ochii celor din jur.
26. Plânsul. Mă eliberează de tensiuni şi mă ajută să mă descarc atunci când alte metode nu funcţionează. Mă vindecă.
27. Inspiraţia şi creativitatea (luate la pachet). Fără ele nu ar exista blogul, cadourile, surprizele, călătoriile şi, cel mai probabil, nici toate evenimentele pe care le-am organizat ori task-urile pe care le-am avut de-a lungul timpului.
28. Anticearcănul. Nu râdeţi! E treabă serioasă cu anticearcănul. Fără el n-aş mai fi scos capul afară din casă … cel puţin nu pentru o vreme.

Eu am simţit să fac acest exerciţiu de ziua mea. Faceţi-l oricând simţiţi voi nevoia, chiar şi astăzi, fără să fie vreo ocazie specială. Vă v-a da energie, zâmbete, optimism şi o binemeritată pauză.

Dacă găsiţi pe blog articole interesante de citit, nu le ţineţi doar pentru voi :), daţi like paginii de Facebook şi/sau abonaţi-vă la newsletter-ul blogului pentru a nu pierde ultimele articole. Încerc să fiu prezentă şi pe Pinterest şi Instagram.

Surse foto: (2) Pixabay